Japonia vrea să îngheţe pământul pe care se află centrala nucleară Fukushima pentru a opri scurgerile radioactive

Guvernanţii niponi iau în calcul utilizarea criogeniei în cel mai recent efort de a opri scurgerile radioactive care se pare că s-au produs constant în ultimii doi ani, după ce, în martie 2011, reactoarele nucleare de la Fukushima au fost avariate grav de un tsunami generat de un cutremur puternic.

Premierul japonez Shinzo Abe a ordonat guvernului pe care îl conduce să găsească modalităţi „multiple, rapide şi sigure” de a opri răspindirea apei radioactive din jurul reactoarelor nucleare de la Fukushima şi a cerut să fie luată în calcul inclusiv varianta folosirii criogeniei. 

Directivele premierului vin la două săptămâni după ce Tokyo Electric Power Company (TEPCO), compania care deţine centrala nucleară, a recunoscut că în Oceanul Pacific se revarsă apa contaminată de la reactoarele care s-au topit parţial în 2011, după ce tsunami-ul a avariat sistemul de răcire şi a cauzat cel mai grav accident nuclear din ultimul sfert de secol. 

„Nu este o chestiune în care să lăsăm TEPCO să-şi asume întreaga responsabilitate”, le-a spus Abe reporterilor. „Trebuie să combatem problema la nivel naţional”, a continuat acesta. 

Printre celelalte propuneri analizate în prezent de japonezi pentru stoparea scurgerilor radioactive se numără construirea unei bariere subterane prin îngheţarea pământului din jurul reactoarelor. Asta ar împiedica apa contaminată să mai ajungă în Ocean. 

TEPCO, cel mai mare furnizor de utilităţi din Japonia, se luptă pentru a găsi o soluţie privind scurgerile radioactive încă din martie 2011. Oamenii de ştiinţă care au măsurat constant nivelul radiaţiilor au atras în tot acest timp atenţia că acesta este mult prea ridicat, dovadă a unei scurgeri radioactive persistente. Compania a refuzat însă să recunoască public acest lucru până la sfârşitul lunii trecute. 

Doar trei reactoare nucleare funcţionează

După 11 martie, pe langă centrala Fukushima, mai multe reactoare nucleare din Japonia au fost închise pentru inspecţii şi rămân, până astăzi, închise. Acum, doar trei dintre cele 54 de reactoare nucleare din stat funcţionează. O astfel de schimbare este practic fără precedent în rândul statelor dezvoltate pe timp de pace. În 2010, înainte de dezastrul de la Fukushima, centralele nucleare furnizau aproximativ 30% din producţia totală de energie electrică a Japoniei. 

Vară anului 2011 a fost momentul în care deficitul de energie s-a făcut simţit mai rău că niciodată. Atunci, din cauza suprasolicitării, penele de curent aveau loc zilnic, iar anumite oraşe rămâneau în „întuneric" chiar şi câte o zi întreagă. Furnizorii de utilităţi au găsit însă calea pentru a acoperi deficitul. În intervalul aprilie-decembrie 2011, ei au cumpărat semnificativ mai multe gaze naturale, valoarea importurilor crescând cu 7,5 miliarde de dolari. 

Pe întregul an, importurile de gaze lichefiate ale Japoniei au crescut cu 12% faţă de 2010, ajungând la 78,5 milioane de tone, potrivit datelor Ministerului Finanţelor de la Tokio. Din cauza gazelor importate, Japonia a înregistrat în 2011 primul deficit comercial din mai bine de 30 de ani. 

Europa porneşte pe acelaşi drum 

Reorientarea către gaze naturale nu se petrece însă doar în Japonia. Acelaşi fenomen se poate observă şi în Europa şi în restul Asiei, care au început deja să importe mai multe gaze naturale, în unele cazuri chiar în efortul de a renunţă la energia nucleară. 

Vara trecută, la câteva luni după cutremurul din Japonia, Germania a decis să renunţe complet la energia nucleară. În prezent, în Germania funcţionează 17 centrale care produc energie nucleară, care au o capacitate totală de peste 20.000 de MW şi care generează 28,3% din producţia de energie totală a statului. Peste jumătate din producţia totală de electricitate este consumată de marile companii. 

Preţurile pentru energie practicate în Germania sunt peste media celor practicate în Uniunea Europeană. Atunci, mai mulţi giganţi energetici - printre care E.ON, RWE, EnBW şi Vattenfall au ameninţat că vor acţiona în instanţă cancelaria germană sau chiar statul. Până la urmă, Berlinul a decis că va închide centralele nucleare treptat, într-un proces ce se va finaliza în 2022. 

În plus, la doar câteva luni după cutremurul din Japonia, Germania a inaugurat un nou gazoduct care o leagă de Rusia la sfârşitul anului 2011. În Marea Britanie, compania energetică BG Group a încheiat un contract pentru a importă gaze naturale din SUA.