INFOGRAFIE Ce măsuri iau giganţii digitali pentru combaterea ştirilor false

Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit în mod voluntar asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile, a anunţat miercuri Comisia Europeană, informează Reuters.

Informaţiile false sau eronate au circulat în mod deliberat de când e lumea şi pământul. Dar, pe măsura dezvoltării internetului, şi-au găsit un teren mai larg de răspândire şi mai accesibil către mase decât cel oral sau cel tipărit. Dacă, în numele libertăţii de exprimare, occidentalii au închis ochii în faţa rostogolirii lor  în mediul virtual şi i-au deschis abia atunci când s-au confruntat direct cu pericolele pe care le aduc. 

De ceva timp, văzând impactul fake news asupra societăţii americane, în special la scrutinul prezidenţial din 8 noiembrie 2016, mulţi aleşi americani s-au pronunţat pentru reglementarea reţelelor de socializare. Unii au mers mai departe, propunând chiar naţionalizarea acestor mijloace de comunicare, informare şi promovare. 

În acest context, Facebook, Twitter, YouTube şi multe alte mari platforme digitale au renunţat uşor-uşor la discursul despre libertatea individuală şi s-au angajat să găsească instrumente de a avea un rol pozitiv în vieţile oamenilor. 

În contextul organizării de alegeri pentru Parlamentul European în mai 2019, executivul comunitar doreşte să dejoace posibilul amestec străin, în urma acuzaţiilor privind interferenţa în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 şi în referendumul în care britanicii s-au pronunţat pentru ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană.

Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Polonia, Portugalia şi Ucraina vor găzdui, de asemenea, alegeri naţionale în cursul anului următor.

Anterior în cursul acestui an, Comisia Europeană a indicat că giganţii din domeniu, precum Facebook şi Google, şi reprezentanţii companiilor din domeniul publicităţii au elaborat un cod de practici în vederea înlăturării conţinutului ilegal sau înşelător.

Facebook, Google, Twitter, Mozilla şi companiile de publicitate au răspuns cu o serie de măsuri, a explicat comisarul european pentru societate digitală, Mariya Gabriel.

Printre aceste măsuri figurează transparenţa în publicitatea politică, închiderea conturilor online false, o monitorizare mai atentă a reclamei pe site-urile care furnizează ştiri false şi respingerea plăţilor legate de astfel de site-uri.

Un grup de consultanţi media critică giganţii tech. Aceştia sunt de părere că este nevoie de măsuri concrete în lupta cu răspândirea ştirilor false.

Modelul chinezesc

În China, online-ul a fost luat la ţintă încă de la apariţia primelor fake news-uri. Guvernul chinez a reacţionat din diferite raţiuni, fie economice, fie sociale, fie politice, dar mereu în sensul menţinerii controlului şi liniei ideologice. Exemplele sunt numeroase.

În 2008, Guvernul chinez a intrat pentru prima oară în alertă din cauza unor „zvonuri“ din mediul virtual. O informaţie despre găsirea unor viermi în mandarine a dus la scăderea dramatică a vânzărilor în provincia Sichuan (centru), iar puterea centrală a intervenit pentru a salva situaţia.

Trei ani mai târziu, mai exact a doua zi de la catastrofa nucleară de la Fukushima-Daiichi, Japonia (11 martie 2011), serviciul de mesagerie QQ a fost inundat cu informaţii neverificate despre puterea magică a sării în cazul expunerii la radiaţii. Sarea a început să dispară din magazine, iar Guvernul de la Beijing s-a văzut nevoit din nou să nu lase ca lucrurile să scape de sub control.

Însă peste alţi doi ani, în 2013, a trecut la măsuri drastice. Pe fondul rostogolirii unor zvonuri despre o lovitură de stat pro-Bo Xilai, un fost membru al Biroului Politic vizat de un proces, Partidul Comunist Chinez a declarat război împotriva fake news-urilor. Platforma Sina Weibo, cunoscută ca Twitter-ul chinez, a fost obligată să închidă numeroase conturi, site-urile au primit ordin să-şi „rectifice breşele“, în timp ce lideri de opinie şi disidenţi au ajuns după gratii.

Acest război s-a înteţit în 2015, la doi ani de la preluarea puterii de către Xi Jinping. În total, 165 de site-uri au fost sancţionate în acel an de autorităţile chineze pentru propagarea de informaţii false pe diverse subiecte, între care turbulenţele de pe pieţele bursiere, exploziile de la Tianjin şi împlinirea a 70 de ani de la încheierea Celui de-al doilea război sino-japonez (1937-1945).

 Sancţiunile au fost urmate de adoptarea unui cadru legislativ. În 2016, preşedintele chinez a promulgat legea privind securitatea cibernetică, un act care penalizează  elaborarea şi difuzarea de zvonuri pe internet susceptibile „să aducă atingere ordinii economice şi sociale“. În 2017, site-urile de ştiri şi reţele de socializare au fost obligate să permită numai difuzarea articolelor şi link-urilor din presa oficială, „fără deformarea lor“. 

Anul acesta, autorităţile chineze le-au transmis serviciilor de microblogging să implementeze un „mecanism anti-zvonuri“. În paralel, serviciile de securitate online au căutat pe site-uri şi plaftorme şi au găsit mesaje incitatoare la „violenţă, teroare, zvonuri şi obscenitate“. WeChat, Weibo, Baidu Tieba şi-au salvat pielea prezentându-şi scuze, făcându-şi autocritici, precum şi promisiuni că vor acoperi breşele. 

În pofida acestor măsuri represive, de altfel de neconceput în democraţii, autorităţile chineze nu au reuşit să oprească zvonurile.

Potrivit unui raport publicat recent de Tencent, o companie din Shenzen specializată în servicii de internet şi publicitate online, 180.000 de conturi ale serviciului de mesagerie WeChat au fost penalizate anul trecut pentru că au permis difuzarea de informaţii false.

„Propagarea fake news-urilor nu poate fi pusă doar pe seama noilor tehnologii. În China, zvonurile sunt în primul rând alimentate de un profund sentiment de insecuritate socială, de politizarea şi comercializarea în creştere a informaţiilor, dar şi de o dorinţă irepresibilă de exprimare liberă.

Unelezvonuri din China vizează personalităţi politice de rang înalt, dar majoritatea informaţiilor toxice şi bârfelor se referă la chestiunile sociale cele mai arzătoare ale momentului - mâncare, sănătate, mediu. Potrivit China Daily, 75% din fake news-uri aparţin acestei categorii“, notează Maria Repnikova, profesoară de comunicare la Universitatea de Stat din Georgia, într-un articol intitulat „Ce învăţăm din războiul Chinei contra fake news-urilor“.

De fapt, povestea mandarinelor s-a repetat anul trecut, dar în varianta algelor cu plastic. Circa 12 milioane de euro au pierdut producătorii de alge din Fujian (est) din cauza acestei istorioare, care a dus totodată la arestarea a 18 persoane.