„Indignaţii“ greci: „Pe aici nu se trece!“
0Manifestanţii s-au ciocnit violent cu poliţia ieri, în timpul protestelor faţă de noile măsuri de austeritate propuse de guvern. La Atena, poliţiştii au folosit gaze lacrimogene împotriva mulţimii care îi bombarda cu pietre, petarde şi iaurt. Şapte persoane au fost rănite.
Aceasta a fost a treia grevă generală din 2011 din Grecia şi a afectat grav transportul public, porturile şi sectorul bancar. Companiile de stat s-au alăturat protestului, iar spitalele au rezolvat numai urgenţele.Circa 5.000 de oameni au demonstrat în Piaţa Syntagma, în faţa sediului Parlamentului, în timp ce deputaţii se pregăteau să dezbată noile măsuri de austeritate cerute de UE şi FMI, în schimbul unei noi tranşe, de 12 miliarde de euro, din pachetul de ajutor de 110 miliarde de euro acordat anul trecut. Banii ar trebui eliberaţi luna viitoare, iar Atena are nevoie de ei pentru a plăti datoriile ajunse la scadenţă. Protestatarii greci, care ocupă piaţa de trei săptămâni, îşi spun „indignaţi", după modelul celor din Spania.
„Bombardament" cu iaurt
Conflictul a izbucnit când „indignaţii" au încercat să formeze un lanţ uman în jurul sediului Parlamentului, pentru a-i împiedica pe deputaţi să intre în clădire. Poliţiştii au blocat străzile către piaţă şi au creat un culoar de trecere pentru deputaţi, folosind gaze lacrimogene. Protestatarii au răspuns aruncând cu tot felul de proiectile, cum ar fi pietre, iaurt şi sticle de plastic. Mai târziu, încăierările dintre protestatari şi forţele de ordine s-au mutat pe treptele Ministerului de Finanţe, unde potrivit Reuters, au fost văzute flăcări.
Turiştii fug speriaţi din cauza violenţelor Foto: Reuters
Piaţa era plină de steaguri greceşti şi spaniole, dar şi de pancarte pe care scria: „Rezistă!" şi „Pe aici nu se trece". Premierul George Papandreu cere susţinerea Parlamentului pentru un nou pachet de austeritate ce presupune tăieri de cheltuieli în valoare de 28 miliarde de euro, care ar urma să intre în vigoare în intervalul 2012-2015. Socialiştii lui Papandreu deţin 155 din cele 300 de locuri ale Parlamentului, însă premierul s-ar putea confrunta cu o revoltă în rândul propriului partid.
Un nou ajutor financiar
Liderii zonei euro încearcă să ajungă la un acord privind un nou ajutor financiar pentru Grecia, dar discuţiile sunt în impas din cauza divergenţelor privind efortul financiar pe care ar trebui să-l depună băncile creditoare din această ţară, ameninţate cu falimentul.„Nu sunt sigur că vom găsi o soluţie săptămâna viitoare", a recunoscut, marţi seara, ministrul de Finanţe al Luxemburgului, Luc Frieden, după o întâlnire cu omologii săi din UE, la Bruxelles, ce a durat peste şase ore şi s-a încheiat fără niciun acord.
Miniştrii de Finanţe din zona euro urmează să se întâlnească din nou, duminică, la Luxemburg. Germania cere ca un nou ajutor financiar să fie însoţit de „participarea sectorului privat", de exemplu bănci, asiguratori şi deţinătorii de creanţe. Berlinul a propus ca scadenţa tuturor obligaţiunilor Greciei să fie extinsă cu şapte ani. Banca Centrală Europeană a început să accepte acest tip de restructurare, bazată pe promisiuni neoficiale din partea unor creditori, mai ales băncile greceşti, că vor cumpăra alte obligaţiuni atunci când cele deţinute ajung la scadenţă. Surse oficiale din Zona Euro au declarat săptămâna trecută că noul pachet financiar pregătit de UE şi FMI va totaliza probabil circa 120 miliarde euro.
Câinele care nu ratează niciun protest Foto: Reuters
„Austeritate otrăvitoare"
„Noul plan de salvare a Greciei nu face decât să amâne ziua inevitabilă a socotelilor", scrie „The Economist". „Salvatorii cred că, dacă mai câştigă timp, reduc riscul contaminării altor ţări ale Eurozonei. Dar pericolul crizei nerezolvate va continua să plutească asupra Eurozonei. Iar politica internă de austeritate sălbatică şi de creştere continuă a datoriilor e otrăvitoare. Ar fi mult mai bine să accepte realitatea şi să înceapă o restructurare ordonată a datoriilor Greciei imediat. E singura soluţie", conchide „The Economist".
România va fi afectată
Criza din Grecia va afecta cu siguranţă România şi Bulgaria, iar consecinţele au început deja să se facă simţite, potrivit unui raport al băncii japoneze Nomura analizat şi redat parţial pe un blog al Financial Times. Primul efect este reducerea creditării de către subsidiarele băncilor elene.
Ministru european al Economiei?
Michel Barnier, comisarul european pentru Piaţă internă şi servicii, a făcut apel la numirea unui ministru european al Finanţelor. „Avem uniune monetară, aceeaşi piaţă, aceeaşi monedă, dar politici economice, bugetare şi fiscale juxtapuse, dacă nu chiar în competiţie. De aceea fac apel la Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, să desemneze un ministru european al Economiei şi Finanţelor. Acesta ar conduce Eurogrupul şi ar avea sarcinile deţinute acum de comisarul pentru Afaceri economice, Oli Rehn, conducând politica fiscală, şi o parte a serviciilor financiare din cadrul Comisiei", a declarat el pentru „Le Monde".
Băncile franceze, lovite de criza grecească
Agenţia de rating Moody's a plasat ieri cele mai mari trei bănci franceze - BNP Paribas, Société Générale şi Crédit Agricole - în evaluare pentru o posibilă reducere a ratingului de credit, din cauza expunerii lor la datoriile Greciei. Anunţul a contribuit ieri la deprecierea euro. Standard & Poor's a tăiat luni ratingul Greciei la „CCC", cel mai slab rating de ţară din lume, la numai patru trepte de incapacitatea de plată.
Moody's notează că factorii pozitivi care sprijină băncile franceze sunt situaţiile financiare solide ale acestora, amploarea operaţiunilor şi diversitatea surselor de profit. Evaluările efectuate în cazul Crédit Agricole şi BNP Paribas nu vor conduce, cel mai probabil, la retrogradări mai severe de o treaptă, în timp ce ratingul Société Générale ar putea fi redus cu până la două niveluri.
Société Générale este prezentă şi pe piaţa românească, unde controlează grupul BRD. Sectorul bancar francez se numără printre cele mai expuse pe datoria de stat a Greciei, deţinând obligaţiuni de 9 miliarde euro care ar fi vulnerabile la o potenţială restructurare, dacă UE, FMI şi BCE vor agrea această opţiune.
Parisul arată spre Germania
Guvernul francez a lansat un apel la calm către investitori. „Băncile franceze sunt expuse pe Grecia, dar sunt mai puţin expuse decât, spre exemplu, sectorul bancar german. Trebuie să rămânem calmi", a declarat ieri secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez. El a reiterat opoziţia Franţei faţă de restructurarea datoriei de stat a Greciei, care ar fi considerată ca intrarea ţării în incapacitate de plată.
„Dacă restructurarea datoriilor Greciei înseamnă că ţara nu îşi va plăti datoriile, atunci acest termen nu face parte din vocabularul guvernului francez", a afirmat Wauquiez, întrebat dacă sectorul privat ar trebui să participe într-o formă sau alta, după cum propune Germania, la noul pachet de ajutor. Tot ieri, Standard & Poor's a scăzut ratingurile a patru mari bănci greceşti: de la „B" la „CCC". Este vorba de National Bank of Greece (NBG), EFG Eurobank Egasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank.