În numele antirasimului: războiul bezmetic împotriva statuilor care nu rezolvă problemele reale VIDEO
0Vandalizarea unor monumente în mai multe oraşe din SUA, dar şi din Europa, în numele luptei împotriva rasismului, riscă să distrugă raportul complex dintre istorie şi memorie, spun specialiştii.
La două săptămâni de la moartea afroamericanului George Floyd, sub genunchiul unui poliţist alb, din Minneapolis, mişcarea anti-rasism continuă să crească. În mai multe oraşe din SUA, dar şi din Europa a dat naştere unor fenomene de iconoclasm: manifestanţii au demontat statuia comerciantului de sclavi Edward Colston din Bristol, au vandalizat-o pe cea a fostului rege belgian Leopold II de la Bruxelles, acuzat că ar fi „ a exterminat ”milioane de congolezi sau chiar l-au etichetat pe fostul premier britanic Churchill „ rasist“. Şi această mişcare nu pare să se oprească. Miercuri, preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a cerut Congresului să adopte imediat măsuri pentru a elimina din Capitoliul 11 statui reprezentând lideri şi soldaţi ai forţelor confederate din perioada războiului civil, informează Reuters.
„Statuile lor aduc un omagiu urii, nu reprezintă o moştenire. Ele trebuie înlăturate“, a scris Pelosi într-o scrisoare adresată conducerii unei comisii a Congresului, responsabilă cu gestionarea statuilor expuse la Capitoliu. De la moartea lui Floyd, autorităţi din sudul SUA, unde afro-americanii au fost ţinuţi în sclavie până la sfârşitul războiului civil (861-1865), dispun în această perioadă înlăturarea monumentelor ridicate în onoarea forţelor confederate. Statuile forţelor confederate expuse în Capitoliul SUA, care adăposteşte un număr mare de monumente ale unor figuri importante din istoria americană, printre care generalul Robert E. Lee şi preşedintele Confederaţiei Jefferson Davis.
Comisia mixtă căreia Pelosi i-a adresat apelul de eliminare a statuilor este formată din parlamentari aparţinând ambelor partide politice şi nu este clar deocamdată care va fi reacţia acestora. Conform unei tradiţii de lungă durată, fiecare stat american trimite două statui pentru Capitoliu. Tot miercuri, preşedintele Donald Trump a respins ideea redenumirii bazelor militare americane care au primit nume ale unor lideri ale forţelor confederate, respingând apelurile de schimbare făcute după moartea lui George Floyd. Marina americană a anunţat marţi că lucrează la un proiect ce vizează interzicerea arborării steagului de luptă confederat în toate spaţiile publice, instalaţiile, navele şi aeronavele sale.
Statuile lui Cristofor Columb, atacate
O statuie a lui Cristofor Columb a fost decapitată marţi seară la Boston şi o alta a fost târâtă lângă un lac în Virginia. În Boston, o anchetă este în curs de desfăşurare, dar în acest stadiu nu au fost făcute arestări, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliţiei locale. Statuia ridicată în onoarea exploratorului italian era amplasată în parcul Cristofor Columb, în inima acestui oraş din New England. Statuia mai fusese vandalizată, imaginea lui Cristofor Columb fiind contestată în Statele Unite de câţiva ani.
Navigatorul genovez, prezentat mult timp drept „descoperitorul Americii”, este considerat acum ca fiind una din figurile genocidului amerindienilor, şi indigenilor în general, fiind contestat în aceeaşi măsură ca stăpânii de sclavi sau generalii confederaţi din timpul războiului civil american. Zeci de oraşe americane au înlocuit sărbătorirea Zilei lui Columb din octombrie – care a devenit sărbătoare federală în 1937 – cu o zi în amintirea „popoarelor indigene”.
Această schimbare nu a avut loc însă în Boston sau New York, unde trăiesc comunităţi puternice de origine italiană. „Cred că este bine să valorificăm” valul de proteste împotriva rasismului care zguduie în prezent ţara, a declarat miercuri pentru AFP o persoană care făcea jogging şi a trecut pe lângă monumentul deteriorat din Boston. „La fel ca negrii din această ţară şi indigenii au fost maltrataţi“. O altă statuie a exploratorului a fost înlăturată marţi seară în Richmond, Virginia şi târâtă lângă un lac. Guvernatorul statului Virginia, unde s-au instalat primii colonişti englezi şi care a devenit ulterior centrul Americii sclavagiste, a spus săptămâna trecută că vor să înlăture rapid o altă statuie din oraş, cea a comandantului-şef al armatei sudiste, generalul Robert E. Lee.Primarul oraşului Boston, Martin Walsh, a declarat că statuia va fi înlăturată, în aşteptarea unei decizii finale în privinţa sorţii acesteia.
„Mişcarea înlăturaţi rasiştii“ s-a extins în Europa
Această mişcare socială care atacă simbolurile unei trecut sclavagist şi rasist afectează şi alte ţări, în special Marea Britanie şi Belgia, unde statuile unor figuri coloniale au fost atacate în ultimele zile. Mai mult de 70 de monumente din Marea Britanie considerate că „omagiază rasismul şi sclavia” sunt vizate de controversata campanie „Înlăturaţi rasiştii/ Topple The Racists”. Site-ul toppletheracists.org a publicat miercuri o listă cu 78 de astfel de statui aflate în localităţi britanice.
În listă sunt incluse zeci de repere, de la „Bodmin Beacon” al lui Sir Walter Raleigh Gilbert la memorialul Lordului Kitchener din Insula Orkney. Organizatorii campaniei au spus că au fost inspiraţi de „acţiunea directă a locuitorilor din Bristol”, care duminică au dărâmat de pe soclu statuia negustorului de sclavi Edward Colston, care a fost apoi aruncată în râu. Cât priveşte alegerea acestor statui, au fost luate în considerare „cazuri în care există responsabilitate privind violenţa colonială”. Monumente închinate unor monarhi ca Charles II şi James II apar pe listă, la fel şi unul dedicat lui Oliver Cromwell. Cele 78 de monumente sunt localizate în 39 de localităţi. „Libération“ se întreabă dacă „a răsturna o statuie înseamnă oare a răsturna istoria?
A da jos imaginea unui sclavagist notoriu, cum au făcut-o britanicii la Bristol cu Edward Colston, negustor de sclavi din sec. XVII, sau cea a generalulului Lee – sudist, deci sclavagist prin definiţie – cum o cer o bună parte din americani, înseamnă a şterge printr-un gest Orwellian trecutul unui popor“. „Dar lucrurile nu stau aşa de simplu. Mai întâi pentru că statuile ridicate în pieţe, ca şi numele date străzilor şi bulevardelor, nu sunt fapte de istorie, ci de memorie. Lucruri care au prea puţin de-a face cu munca istoricilor, dar mai mult cu reprezentarea, cu imaginea de sine pe care şi-o formează o ţară la un moment dat”, conchide „Libération“. Istoricul francez Emmanuel Fureix spune că iconoclasmul transnaţional nu este fără precedent, şi dă ca exemplu înlăturarea statuilor lui Lenin şi altor monumente sovietice din fostele state comuniste după căderea Zidului Berlinului. Chiar şi America a mai experimentat acest fenomen. Statuile regelui Angliei George al III-lea au fost distruse în 1776.