I-au ajutat KLM şi Swissair pe nazişti să fugă în Argentina?

Complicitatea între cele două companii aeriene din Olanda şi Elveţia şi fugarii nazişti căutaţi de aliaţi a fost recent dezvăluită de un jurnalist Un documentar prezentat recent de

Complicitatea între cele două companii aeriene din Olanda şi Elveţia şi fugarii nazişti căutaţi de aliaţi a fost recent dezvăluită de un jurnalist

Un documentar prezentat recent de televiziunea olandeză susţine că autorităţile elveţiene au închis ochii asupra modului în care unii ofiţeri nazişti au fugit în America Latină, iar compania aeriană KLM a fost implicată în aceste voiaje tansatlantice.

Realizatorul documentarului, un jurnalist olandez, şi-a pornit investigaţiile de la un document găsit în Elveţia. Acesta arată că reprezentanţa locală a companiei naţionale de zbor a Ţărilor de Jos, KLM, condusă de un anume M. Frick, a cerut poliţiei de frontieră elveţiene, în 1948, permisiunea de a lăsa să intre pe teritoriul elveţian mai mulţi cetăţeni de origine germană, care nu aveau acte de identitate. "Evaporarea" ulterioară a acestora a fost posibilă şi datorită faptului că, la vremea respectivă, Elveţia se mulţumea doar cu o banală viză de ieşire din Germania, iar deseori persoane fără acte primeau un fel de paşaport numit "Ersatzpasse". Luc van Dongen, profesor de istorie al Universităţii din Lausanne, a precizat la rândul său că, între anii 1940 şi 1950, doar câteva companii aeriene asigurau o legătură cu ţările Americii Latine, printre ele aflându-se Swissair şi KLM.

Ambasadorul american din Elveţia şi-a alertat şefii

Van Dongen a mai spus că, încă din 1943, aliaţii şi-au pus semne de întrebare referitoare la modul în care diverşi nazişti compromişi, în special ofiţeri, au reuşit să fugă din Germania în ţări din America Latină, în special în Argentina. Mai multe documente provenind de la NARA (National Archives and Record Administration, Washington) confirmă aceste declaraţii. În mai 1947, compania Scandinavian Airlines System (SAS) a inaugurat un zbor către Buenos Aires, via Geneva şi Lisabona. Într-un mesaj adresat în iulie Secretariatului de Stat American, ambasadorul american din Elveţia, Leland Harrison, atrăgea atenţia asupra faptului că SAS, KLM şi Swissair ofereau posibilitatea ca diverse persoane "cu probleme" să fugă din Europa tocmai pentru că, încă din 1946, Swissair prelua rezervările făcute pentru KLM.

În toamna lui 1947, consulul general american la Zurich, Sam Woods, s-a referit, de asemenea, la "mişcarea ilegală" dinspre Germania spre Argentina, via Elveţia. El a menţionat numele unui industriaş german, Schlottmann, dar şi pe cele ale lui Adolf Eichmann (ofiţer SS responsabil cu logistica necesară operaţiunii de exterminare numite "Soluţia finală") ori Josef Mengele, renumitul medic-şef al lagărului de la Birkenau. În timpul preşedinţiei lui Juan Peron (1945-1955), peste 150 de ofiţeri nazişti s-au refugiat în Argentina.