Grecia şi Turcia reiau negocierile în vederea soluţionării diferendelor din Mediterana. Reacţiile liderilor celor două ţări

Turcia şi Grecia au reluat luni negocierile în vederea soluţionării diferendelor de la Marea Mediterană, teatrul unor tensiuni între cei doi vecini, declară surse diplomatice pentru Reuters.

Aproximativ 60 de sesiuni de negociere anterioare - în perioada 2002 - 2016 - nu au condus la progrese prea mari în negocieri între cele două state membre NATO, care revendică şi una şi cealaltă zone bogate în hidrocarburi în estul Mediteranei.

Ankara şi Atena şi-au exprimat un optimism moderat înaintea reluării acestor negocieri, la Istanbul, criticându-se în continuare în mod reciproc.

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis anunţa săptămâna trecută că ţara sa abordează aceste negocieri cu optimism, însă „fără naivitate”, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat speranţa ca reluarea negocierilor să marcheze începutul unei noi ere.

Ordinea de zi a negocierilor era necunoscută.

Grecia a anunţat sâmbătă că acceptă să discute doar despre demarcarea zonelor economice exclusive şi a platoului continental în estul Mării Mediterane şi nu despre subiecte legate de „suveranitatea naţională”.

Turcia vrea ca negocierile să vizeze aceleaşi teme ca în precedentele 60 de întâlniri, inclusiv despre o demilitarizare a insulelor de la Marea Egee şi despre dezacorduri cu privire la spaţiul aerian.

Ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu a participat săptămâna trecută la o serie de întâlniri, la Bruxelles, la care s-au discutat iniţiative susceptibile să prelungească ceea ce el cataloghează drept o „atmosferă pozitivă” între Turcia şi Uniunea Europeană, după ce Bruxellesul - care susţine Grecia, un stat membru UE - a amânat, în decembrie, impunerea unor eventuale sancţiuni Ankarei cel puţin până în martie.