FOTO VIDEO Ce se ştie despre atacul american din Siria
0Armata americană a efectuat în noaptea de joi spre vineri primul său atac împotriva regimului de la Damasc, ţintind şi distrugând o bază aeriană care ar fi găzduit avionul folosit în atacul chimic de marţi de la Khan Shaykhun.
Potrivit ultimului bilanţ, cel puţin şase persoane au fost ucise în urma acestui atac efectuat cu 59 de rachete de croazieră Tomahawk lansate de pe distrugătoarele americane USS Porter şi USS Ross, desfăşurate în estul Mării Mediterane. Atacul a fost lansat la 00.40 GMT (03.40, ora locală şi a României), la ordinul preşedintelui american Donald Trump.
Motivul atacului
Potrivit Pentagonului, baza aeriană Shayrat, situată în provincia Homs, în centrul Siriei, a fost ţintită deoarece găzduia avioanele regimului de la Damasc implicate în atacul chimic de la Khan Shaykhun, soldat cu 86 de morţi, între care mulţi copii.
Această bază era cunoscută drept un loc de stocare de arme chimice înainte de 2013 şi servea, înainte de atac, la fabricarea de butoaie cu explozibili. Această armă letală a fost folosită adesea de regimul de la Damasc în atacurile sale asupra unor fiefuri rebele.
Rachetele Tomahawk au vizat în special „hangare aeriene consolidate“, stocuri de petrol, muniţii, echipamente de apărare antiaeriană şi radare.
Atacul nu a vizat însă pista propriu-zisă, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, căpitanul Jeff Davis.
Distrugătorul USS Ross
Generalul H.R McMaster, consilierul pentru Securitate Naţională al lui Donald Trump, a afirmat la rândul său că americanii au evitat să lovească un loc unde se credea că există gaz sarin stocat. „Nu am dorit să creăm un pericol pentru civili“, a spus el.
Căpitanul Davis a afirmat că „au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a executa atacul cu riscuri minime“ pentru personalul prezent în bază şi în special pentru ruşii care se aflau acolo. Atacul „nu a fost efectuat pentru a viza oameni“, a adăugat el.
Baza Shayrat FOTO EPA
Rusia, anunţată înainte de atac
Potrivit lui Jeff Davis, partea rusă a fost anunţată în avans, printr-un canal de comunicaţii special creat de militarii ruşi şi americani începând din toamna lui 2015 pentru a se evita orice incident aerian între avioanele militare americane şi ruse în spaţiul sirian.
„Au avut loc multiple conversaţii cu ruşii joi via linia specială“, a menţionat Davis, care a precizat că militarii americani cunoşteau „locul precis“ al bazei utilizate de militarii ruşi.
Televiziunea publică siriană a evocat „pierderi“ în rândul personalului sirian din baza Shayrat.
Cum răspunde Putin?
Moscova a suspendat acordul cu Washingtonul privind prevenirea incidentelor aeriene, informează vineri AFP. Totodată, Rusia a solicitat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, iar Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) se va adresa astăzi cu un apel către Europa.
Statele Unite şi Rusia au semnat în octombrie 2015 un memorandum pentru a evita eventuale incidente între avioanele de luptă ale celor două ţări în spaţiul aerian al Siriei. Documentul includea reguli specifice ce trebuiau urmate de echipajele de zbor în Siria. În plus, memorandumul prevedea stabilirea unor linii de comunicaţie între comandamentele din regiune ale celor două ţări.
Acordul conţinea un număr mare de reglementări şi de restricţii vizând evitarea incidentelor între avioanele militare ruse şi americane care efectuează operaţiuni diferite în Siria, împotriva grupării Stat Islamic.
Ministerul Apărării rus a anunţat vineri că apărarea aeriană siriană va fi întărită după ce rachete de croazieră lansate de aviaţia SUA au lovit o bază aeriană din vestul Siriei.
În plus, ministerul rus a luat în derâdere eficienţa loviturilor SUA despre care a afirmat că a fost "extrem de redusă", în condiţiile în care 23 de rachete şi-au atins ţintele, în timp ce altele 36 nu se ştie unde au aterizat.
Preşedintele Vladimir Putin a convocat o reuniune a Consiliului de Securitate, vineri, pentru a discuta despre atacul american.
Comisia pentru Apărare a Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a avertizat că operaţiunea americană ar putea conduce la deteriorarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia şi la extinderea conflictelor în Orientul Mijlociu.
La rândul său, Vladimir Putin a apreciat atacul de la Shayrat o „agresiune împotriva unui stat suveran şi o încălcare a dreptului internaţional“ şi a promis că „toate consecinţele vor fi suportate de cei care l-au declanşat“.
Reacţia lui Assad
Atacul american de la Shayrat a crescut determinarea Damascului de a învinge grupurile de insurgenţi, a reacţionat Preşedinţia Siriei.
„Această agresiune a crescut determinarea Siriei de a-i lovi pe acei agenţi terorişti, de a continua să-i zdrobească şi de a intensifica ritmul de acţiune în acest scop oriunde ei s-ar afla“, potrivit unui comunicat citat de agenţiile internaţionale de presă.
Comunicatul descrie atacul ordonat de Trump ca fiind „idiot şi iresponsabil“, arătând că Washingtonul este „în mod naiv atras de o campanie de propagandă falsă“.
„Tot ceea ce a întreprins America nu este decât un act idiot şi iresponsabil şi dezvăluie viziunea sa pe termen scurt (...) şi lipsa de discernământ pe planurile politic şi militar“, a reacţionat Damascul.
Reacţii internaţionale
Iranul a condamnat de asemenea atacul de la Shayrat, denunţând o „acţiune unilaterală periculoasă, distructivă şi care încalcă principiile drepturlui internaţional“.
Diplomaţia saudită, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi premierul israelian Benjamin Netanyahu au salutat o „decizie curajoasă“, în timp ce preşedintele francez Francois Hollande a solicitat ca „răspunsul“ Statelor Unite la „atacul chimic“ din Siria ar trebui „acum continuat la nivel internaţional, în cadrul ONU dacă este posibil“.
Ce urmăreşte Trump?
Perceput ca un izolaţionist şi ostil intervenţionismului Americii în Orientul Mijlociu, Trump a recunoscut miercuri că atacul chimic a avut un ”impact enorm” asupra sa şi că ”atitudinea sa faţă de Siria şi Assad s-a schimbat clar”.
Indignarea internaţională a crescut după difuzarea unor imagini cu copii cuprinşi convulsii şi cu masca de oxigen pe faţă, cu persoane zăcând pe străzi cuprinse de spasme şi cu spumă la gură. Caracterul chimic al atacului pare astfel să se precizeze, chiar dacă circumstanţele rămân controversate.
La câteva ore după atacul cu arme chimice de marţi, care a ucis 86 de civili, între aceştia şi 30 de copii, în Siria, consilierii pe teme de informaţii ai preşedintelui american i-au oferit acestuia dovezi că liderul sirian Bashar al-Assad se află în spatele masacrului, potrivit unor oficiali citaţi de Reuters. Trump a cerut imediat o listă de opţiuni pentru pedepsirea lui Assad, susţin aceştia.
Copil îngrijit după atacul chimic din provincia Idlib
În faţa primei sale crize de politică externă,Trump s-a bazat pe specialişti militari cu experienţă şi mai puţin pe consilierii politici care au dominat procesul de luare a deciziilor la Casa Alba, în primele săptămâni ale preşedintiei sale. Trump a dovedit că doreşte să acţioneze rapid, au mărturisit oficialii citaţi de Reuters.
Joi după-amiază în Statele Unite, pe când Trump se îndrepta spre Florida pentru întalnirea cu omologul său chinez Xi Jinping, conducerea militara americană s-a reunit să finalizeze planul pentru atacuri militare în Siria. A urmat o nouă întâlnire, separată în Florida, apoi Trump a semnat ordinul pentru atacuri cu rachete, şi s-a dus să ia cina cu Xi Jinping.
Chiar dacă Washingtonul nu cere nici acum plecarea lui Bashar, Donald Trump a trebuit să fie de acord că depravarea liderului sirian „nu poate fi ignorată în lumea civilizată, scrie „Le Monde“. Rex Tillerson, secretarul său de stat, a mers mai departe. El l-a denunţat pe preşedintele sirian, şi a spus că trebuie tras la răspundere pentru atac. Tillerson a subliniat în continuare „responsabilitatea morală“, în acest caz, cei doi aliaţi ai Damascului, Rusia şi Iran. Este mai mult decât o schimbare de ton“, constată „Le Monde“.
Se va repeta?
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a lăsat să se înţeleagă că atacul nu este menit să se repete. „Este vorba despre un răspuns proporţionat la atacul de la Khan Shaykhun, pentru a descuraja regimul (Assad) să utilizeze din nou arme chimice. Rămâne la latitudinea regimului dacă vor exista alte bombardamente; acest lucru va fi decis pe baza comportamentului viitor'“ al Damascului, a precizat oficialul american.
De ce nu au activat ruşii sistemele antirachetă?
Generalul american în rezervă Barry McCaffrey spune că Pentagonul s-a coordonat cu ruşii, fără a li se da prea mult timp să reacţioneze. El mai spune că probabilitatea ca ruşii să-i confrunte pe americani era minimă.
„S-a ales opţiunea cu un risc relativ scăzut, şi faptul că n-a fost lovită apărarea anti-aeriană, care ar fi trebuit neutralizată dacă se preconizau raiduri aeriene, arată caracterul limitat al atacului. A fost un mesaj. Urmeaza o pauză, o resetare, şi probabil încă o tentativă diplomatică de a-i influenţa pe ruşi“, spune şi amiralul în retragere James Stavridis, care a numit atacul, ordonat de preşedintele Trump fără consultarea Congresului, „moderat şi proporţional“.
Rusia a desfăşurat în noiembrie 2015 baterii de apărare antiaeriană ultramoderne S-400. Aceste sisteme permit în special să riposteze unui atac aerian. Armata rusă a desfăşurat şi mijloace mobile de apărare antiaeriană (Pantsir şi Tor M1).
Cu sistemele sale S-300 şi S-400, Rusia asigură astfel o apărare completă celor două baze ale sale în Siria. Sistemele S-300 şi S-400 sunt poziţionate pentru a riposta prezenţei în aer a avioanelor coaliţiei conduse de SUA şi navelor de război occidentale din Marea Mediterană.
Sistemul S-400
Expertul militar Viktor Murahovski, redactor-şef al revistei „Arsenalul patriei“, a declarat pentru publicaţia „Vzgliad“ că Rusia are instalate sisteme de apărare antiaeriană S-400 (cel mai performant echipament rusesc de interceptare a ţintelor aeriene) la baza sa de la Hmeimim, dar niciun sistem antiaerian din lume nu este capabil să detecteze obiecte la o altitudine atât de joasă precum cea la care au zburat rachetele americane, care au lovit ţintele în Siria în noaptea de joi spre vineri.
MAE, despre atacul american împotriva regimului de la Damasc
„Acţiunea SUA din 7 aprilie 2017 constituie o reacţie fermă la atrocităţile comise în urma atacului cu arme chimice. România este solidară cu Aliaţii şi partenerii noştri“, se arată într-un comunicat al MAE.