Firma Cambridge Analytica, implicată în campania lui Donald Trump pentru prezidenţiale, ar fi avut legături cu Rusia

Compania din Marea Britanie care-şi arogă meritul pentru succesul lui Donald Trump la prezidenţialele din 2016 din SUA şi care este acuzată că a obţinut acces într-un mod inadecvat la datele a peste 50 de milioane de utilizatori de Facebook, a oferit şefilor firmei Lukoil, cu sediul la Moscova, prezentări despre activitatea companiei, scrie „The Guardian“. Iar conexiunile sale cu Rusia nu se opresc aici.

Potrivit unei anchete făcute de „Observer“, psihologul Aleksandr Kogan, lector la Universitatea Cambridge şi cel care a orchestrat operaţiunea de culegere de date de pe Facebook, a avut legături cu Universitatea de stat din Sankt Petersburg, unde a fost cadru didactic şi a obţinut fonduri pentru cercetări în domeniul social media.

Strategii electorale aplicate în afaceri?

Concret, compania Lukoil, aflată în prezent pe lista cu entităţi vizate de sancţiuni americane, a văzut o prezentare a activităţii Cambridge Analytica (CA) în 2014. Ulterior, compania petrolieră, a doua ca mărime din Rusia, a discutat cu firma de consultanţă despre puternicul său sistem de marketing social media, ce era utilizat deja pentru campania republicanului Ted Cruz în cadrul alegerilor primare din cadrul acestui partid în vederea prezidenţialelor şi care a fost folosit ulterior pentru a sprijini campania în favoarea Brexitului şi campania lui Donald Trump. 

La un moment dat, la scurt timp după ce cele două companii au intrat în legătură, Alexander Nix, directorul executiv al Cambridge Analytica, le-a trimis colegilor săi un e-mail prin care îi anunţa că Lukoil doreşte o explicaţie mai clară a modului în care „serviciile (CA) se vor aplica în cazul afacerilor petroliere“.

Potrivit unui e-mail la care „Observer“ a avut acces, Nix a afirmat că „ei înţeleg micro-ţintirea (micro-targetarea) comportamentală în contextul alegerilor (...), dar nu reuşesc să facă legătura între votanţi şi clienţii lor“.

Ca urmare, Cambridge Analytica, firma care avea să transforme apoi zeci de milioane de profiluri Facebook într-o armă politică unică, a pregătit o prezentare pentru Lukoil care s-a concentrat în primă fază asupra strategiilor perturbatoare folosite de compania-mamă a CA - SCL - în Nigeria. 

Titlul era „Alegeri: Inoculare“, un termen militar folosit în „operaţiunile psihologice“ şi în campaniile de „dezinformare“. Alte documente SCL arată că materialele furnizate Lukoil includeau postere şi clipuri video menite să alarmeze sau să demoralizeze votanţii, precum şi avertizări privind violenţe şi fraude.

Şi, cu toate că Lukoil are activităţi relativ reduse în America, discuţiile despre serviciile oferite de CA s-ar fi purtat la vârf. Mai precis, cu directorul executiv, după cum le-a spus Nix colegilor săi. 

Un interes suspect

Iar directorul executiv al Lukoil, Vagit Alekperov, fost ministru-adjunct în ministerul soviectic al petrolului, este o persoană care a afirmat public că obiectivele companiei sale sunt aliniate cu cele ale Rusiei. „Am o singură misiune legată de politică - să ajut ţara şi compania. Nu sunt apropiat de dl. Putin, dar îl tratez cu mare respect“, a declarat acesta pentru „New York Times“.

Numai că reprezentanţii Cambridge Analytica spun că nu au lucrat niciodată cu o organizaţie sau o companie din Rusia. Potrivit lor, o companie afiliată ar fi discutat cu Lukoil Turcia despre un proiect privind carduri de loialitate şi despre un studiu pilot, însă nimic nu s-a concretizat. 

Aceste afirmaţii par însă să contrazică documente consultate de „Observer“, în care Rusia apare ca una dintre ţările în care CA şi companiile afiliate ei au clienţi.  

Totodată, fostul angajat al CA Christopher Wylie, care a vorbit public despre metodele folosite de compania pentru care a lucrat, a punctat că nu a fost clar în totalitate ce spera firma rusă să obţină în urma unei astfel de operaţiuni.

„Prezentarea lui Alexander Nix nu a avut niciun sens pentru mine“, a afirmat Wylie, care a plecat de la CA la scurt timp după primele întâlniri dintre cele două părţi. „Dacă era o chestiune comercială, de ce erau aşa de interesaţi de targetarea (ţintirea) noastră politică?“, a subliniat el.

„The Guardian“ menţionează că Lukoil nu a răspuns solicitărilor de a face comentarii pe marginea acestui subiect.

Cercetări pe bani ruseşti

Însă legăturile cu Rusia nu se opresc aici. Aleksandr Kogan, cel care a lucrat cu CA pentru a construi baza de date cu votanţii americani, a fost profesor asociat la Universitatea de stat din Sankt Petersburg şi a beneficiat de fonduri guvernamentale ruse pentru cercetări în domeniul social media.

„Stresul, sănătatea şi starea psihologică de bine în reţelele sociale – o investigaţie interculturală“ a fost titlul unui astfel de proiect. Postări online îl prezintă pe Kogan ţinând prelegeri în limba rusă. Una dintre ele: „Noi metode de comunicare ca un instrument politic eficient“.

În acest timp, Universitatea Cambridge, pentru care lucrează Kogan, a afirmat că li se permite cadrelor didactice să aibă colaborări externe, cu condiţia să informeze conducerea instituţiei. Iar lectorul a făcut acest lucru. 

Numai că nu a suflat o vorbă în plus despre activitatea sa în acest sens. Colegii lui habar nu aveau de postul pe care îl deţinea la Universitatea de stat din Sankt Petersburg. În plus, în CV-ul său postat pe site-ul universităţii în 2015 nu apare nicio referire la această colaborare şi nici la fondurile obţinute, deşi apar multe alte informaţii poate mai puţin relevante despre activităţile sale.

Munca lui Kogan în Rusia a fost adusă în atenţia lui Nix de către un angajat al CA, care i-a scris într-un e-mail directorului executiv că ar trebui să vadă „dacă sau cum interesanta activitate a lui Alex Kogan pentru ruşi poate fi aplicată“.

De cealaltă parte, Kogan, vorbitor nativ de rusă, născut în Moldova şi crescut la Moscova până la vârsta de 7 ani, când familia sa a emigrat în SUA, a declarat pentru „Observer“ că „nimic“ din ce a făcut „pentru proiectul rus nu a avut legătură în vreun fel cu Cambridge Analytica“.