Finlanda şi Suedia, tot mai aproape de aderarea la NATO: Procedura integrării în Alianţa Nord-Atlantică
0Parlamentele Finlandei şi Suediei examinează luni candidaturi ale unei aderări la NATO în vederea depunerii unei cereri de aderare simultană, o consecinţă directă a Războiului rus din Ucraina, relatează AFP, care prezintă procedura aderării la Alianţa Nord-Atlantică.
Aderarea la NATO impune ţării candidate un adevărat examen de intrare, în care aceasta este necesar să convingă cele 30 de state membre ale Alianţei de contribuţia la securitatea colectivă şi de capacitatea sa de a răspunde obligaţiilor impuse de club.
Procesul este codificat. După ce o ţară terţă decide să adere, statele membre NATO este necesar să convină în unanimitate să invite ţara respecitvă să li se alăture.
CARE SUNT ETAPELE INTEGRĂRII ÎN NATO?
Mai întâi, invitaţia din partea membrilor lansează negocieri de aderare.
Două reuniuni au loc la sediul orgamizaţiei, la Bruxelles, în care candidatul este necesar să-i convngă pe reprezentanţii statelor membre şi pe experţii Alianţei de capacitatea sa de a accepta „obligaţiile şi angajamentele politice, juridice şi militare care decurg din Tratatul de la Washington şi din Studiul din 1995 privind extinderea NATO”.
Aceste negocieri la sediul NATO permit să se dezbată probleme juridice, de resurse, de securitate, de protecţia informaţiilor clasificate şi contribuţia la bugetul comun, în funcţie de mărimea economiei ţării candidate, raportat la cea a statelor membre.
Apoi ţara candidată se angajează să efectueze reformele necesare şi trimite o „Scrisoare de intenţie” secretarului general al NATO, în care prezintă un „Calendar de executare a reformelor”.
În fine, etapa finală este ratificarea Protocolului de aderare de către fiecare dintre statele membre NATO.
Ele îşi transmit acceptarea noului membru Guvernului Statelor Unite, care sunt depozitarele Tratatului Atlanticului de Nord.
Principiul „unul pentru toţi, toţi pentru unul”, prevăzut de Articolul 5 al Tratatului - solidaritate în caz de agesiune -, se aplică abia după încheierea ratificării de către toate statele membre.
Acest proces a durat un an de zile în cazul celui de-al 30-lea membreu al NATO, Macedonia de Nord.
UN STAT MEMBRU POATE CREA PROBLEME?
Turcia, un stat membru al Alianţei, şi-a exprimat rezerva faţă de integrarea Finlandei şi Suediei, însă mai mulţi participanţi la o reuniune informală a miniştrilor de Externe din cadrul NATO, care a avut loc duminică, la Berlin, s-au declarat încrezători în posibilitatea ajungerii la un consens.
Secretarul feneral al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, le-a dat deja asigurări celor doi candidaţi că vor fi primiţi „cu braţele deschise” în cazul în care cedid să adere la Alianţă, căreia îi sunt deja „parteneri”.
El le-a promis un proces de aderare „rapid” şi „soluţii” la îngrijorările lor de securitate de la momentul anunţării candidaturii şi până la finalizarea candidaturii.
Această aderare urmează să fie supusă la vot la viitorul summit NATO, prevăzut la 29 iunie la Madrid.
Nicio ţară terţă nu are drept de veto cu privire la aderarea la NATO, însă preşedintele rus Vladimir Putin a catalogat sâmbătă drept o „greşeală” candidatura Finlandei.
Moscova refuză să se instaleze baze NATO pe teritoriul vreunei ţări cu care Rusia are o frontieră comună.
Suedia şi Finlanda, două state membre ale Uniunii Europene (UE), beneficiază de clauza asistenţei reciproce prevăzută de Articolul 42-7 în perioada procesului de ratificare a aderării lor la NATO.
Statele membre NATO sunt: Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Croaţia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica cehă, România, Regatul Unit, Slovacia, Slovenia, Spana, Statele Unite, Turcia şi Ungaria.