Erdogan, puteri de sultan INFOGRAFIE

Preşedintele turc în exerciţiu, Recep Tayyip Erdogan, a fost reales în fruntea statului în urma alegerilor anticipate de duminică şi va beneficia de acum înainte de prerogative sporite.

Dublul scrutin anticipat - prezidenţial şi parlamentar - care a avut loc duminică în Turcia a fost un succes pentru preşedintele turc în exerciţiu, Recep Tayyip Erdogan. 

Liderul de la Ankara şi-a asigurat victoria la prezidenţiale chiar din primul tur, la o diferenţă considerabilă (de peste 20%) faţă de principalul său rival, candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP, de opoziţie), Muharem Ince. 

De altfel, Erdogan a şi fost proclamat învingător de Consiliul Electoral Superior (YSK), chiar dacă rezultatele finale oficiale nu au fost încă anunţate.

În cadrul alegerilor parlamentare, formaţiunea lui Erdogan – Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) – a obţinut, după numărarea a 97,34% din voturi, 42,22% din voturi. 

În acest timp, Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP), aliat al AKP, a întrunit 11,18% din sufragii, ceea ce asigură acestei coaliţii o majoritate confortabilă în forul legislativ, relevă focus.de. 

Celelalte formaţiuni care au intrat în parlament sunt CHP ( 22,75%), Partidul Iyi (10,08%) şi Partidul Democratic al Poporului - HDP, prokurd - (11,4%).

Un mandat cu privilegii sporite

Erdogan, care a fost acuzat nu o dată de criticii săi de derivă autoritaristă, mai ales după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, urmată de epurări masive vizând opozanţi şi jurnalişti, va avea de acum înainte puteri sporite, aminteşte AFP. Asta pentru că scrutinul de duminică marchează trecerea de la sistemul parlamentar, în vigoare, la un regim prezidenţial, modificare survenită în urma unui referendum constituţional care a avut loc anul trecut.

Mai precis, de acum înainte, preşedintele Turciei, care are un mandat de cinci ani, concentrează totalitatea puterii executive, funcţia de premier fiind abolită. Şeful statului turc va pregăti bugetul anual, sarcină care, până acum, revenea cabinetului. Va avea puterea de a declara stare de urgenţă şi va putea să emită decrete prezidenţiale pe parcursul acestei perioade, în contextul în care până acum numai guvernul putea emite decrete într-o astfel de situaţie. Tot preşedintele va decide politica în domeniul securităţii.

Dacă funcţia de premier nu va mai exista, vor exista în schimb vicepreşedinţi, care vor fi numiţi de şeful statului. Tot el va fi cel care îi va putea schimba din funcţii. Acelaşi lucru se va aplica în cazul miniştrilor şi al oficialilor de stat de nivel înalt, notează Al Jazeera. De asemenea, rolul parlamentul de a monitoriza ramura executivă va fi înlăturat.

Totodată, preşedintele va putea să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri anticipate, însă acest lucru ar scurta  şi mandatul său, întrucât alegerile parlamentare şi prezidenţiale urmează să aibă loc de acum înainte simultan.

Recep Tayyip Erdogan şi susţinătorii săi afirmă că acest regim prezidenţial va face Turcia mai stabilă, desfiinţând un „sistem bicefal“.

Temeri privind viitorul Turciei

De cealaltă parte, criticii avertizează că acest lucru va conduce la „domnia unui singur om“, ceea ce riscă să îndrepte ţara spre totalitarism. 

Muharrem Ince, care şi-a recunoscut înfrângerea în alegeri, a afirmat că „Turcia şi-a tăiat legăturile cu democraţia. Şi-a tăiat legăturile cu sistemul parlamentar. Este în tranziţie către regimul unui singur om“. El i-a cerut lui Erdogan să fie „preşedintele tuturor“ şi să „îmbrăţişeze pe toată lumea“.

Însă reacţii au existat şi peste hotare. Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a apreciat luni că Recep Tayyip Erdogan este de-acum „atotputernic“ şi că de el depinde o îmbinătăţire sau nu a relaţiilor Turciei cu Uniunea Europeană.

„Domnul Erdogan este acum un om atotputernic, nu doar de facto, ci şi oficial“, a subliniat Asselborn. El „are acum totul în mână“, inclusiv puterea de a pune capăt stării de urgenţă, de a elibera deţinuţi şi de a „intra pe alt drum cu Europa“, a insistat şeful diplomaţiei din Luxemburg.

Însă una dintre principalele probleme cu care se va confrunta Erdogan în perioada următoare constă în starea economică fragilă a ţării. Chiar dacă luni dimineaţă, după ce autorităţile electorale l-au declarat pe Erdogan învingător, lira turcească s-a apreciat cu 3%, analiştii sunt de părere că tendinţa de pe piaţa valutară va fi de scurtă durată, întrucât investitorii sunt îngrijoraţi de perspectivele economiei pe termen lung.