Criză de numerar în Gaza. Prețul piperat plătit de populație pentru cash

În Fâșia Gaza devastată de război, până și banii costă. Ca și alte articole de strictă necesitate - alimente, combustibil, medicamente - numerarul a devenit un bun de preț. Literalmente. Potrivit unor mărturii ale locuitorilor din Gaza, accesul la bani a devenit o afacere: brokerii cer comisioane prohibitive pentru aceste servicii.

Având în vedere că aproape toate băncile și bancomatele sunt nefuncționale din cauza bombardamentelor, populația nu mai are acces la banii din conturi, astfel că este nevoită să apeleze la o rețea de brokeri pentru cheltuielile zilnice. Locuitorii spun că acum comisioanele pentru aceste tranzacții au ajuns la 40% sau chiar mai mult.

„Oamenii plâng din cauza asta”, a spus Ayman al-Dahdouh, director de școală din orașul Gaza. „Ne sufocă, ne înfometează.”

Într-o perioadă de inflație fulminantă, șomaj ridicat și economii în scădere, deficitul de numerar a amplificat presiunea financiară asupra familiilor - unele dintre ele începând să își vândă bunurile pentru a putea cumpăra bunuri esențiale.

În plus, numerarul disponibil este în stare precară din cauza bombardamentelor. Palestinienii folosesc moneda israeliană, șechelul, pentru majoritatea tranzacțiilor.

Însă cum Israelul nu mai reaprovizionează teritoriul noi bancnote, comercianții sunt din ce în ce mai reticenți să accepte bani uzați sau chiar deteriorați.

O criză de lichidități în Fâșia Gaza

Experții au explicat cum s-a ajuns la această situație.

Pentru a limita abilitatea Hamas de a achiziționa arme și de a-și plăti luptătorii, Israelul n-a mai permis intrarea de numerar în enclavă de la începutul războiului. Simultan, multe familii bogate din Gaza și-au retras banii din conturi și au fugit din teritoriu. Apoi, temerile crescânde cu privire la sistemul bancar din Gaza au determinat companiile străine care vând bunuri în teritoriu să ceară plăți în numerar.

Pe măsură ce masa monetară a Gazei a scăzut, comisioanele brokerilor de numerar - în jur de 5% la începutul războiului - au început să crească vertiginos. Disperați, civilii le-au plătit - până când unii dintre ei nu și-au mai permis.

Cum funcționează serviciul

Banii sunt transferați electronic către un broker, care însă oferă doar o fracțiune din această sumă sub formă de bancnote.

Mulți brokeri își promovează în mod deschis serviciile, în timp ce alții sunt mai discreți. Unii comercianți cu amănuntul și comercianți cu amănuntul au început, de asemenea, să schimbe numerar pentru clienții lor.

„Dacă am nevoie de 60 de dolari, trebuie să transfer 100 de dolari”, a spus Mohammed Basheer al-Farra, care locuiește în sudul Gazei după ce a fost strămutat din Khan Younis. „Aceasta este singura modalitate prin care putem cumpăra lucruri esențiale, cum ar fi făină și zahăr. Pierdem aproape jumătate din bani  doar pentru a-i putea cheltui.”

În 2024, inflația a crescut cu 230%, potrivit Băncii Mondiale. După o ușoară scădere în timpul armistițiului de două luni, a luat-o din nou la galop după ce acesta s-a destrămat.

Numerarul a devenit vital în Fâșia Gaza

Aproximativ 80% dintre locuitorii Gazei erau șomeri la sfârșitul anului 2024, potrivit Băncii Mondiale, iar cifra este probabil mult mai mare acum. Cei care au un loc de muncă sunt plătiți de regulă prin depuneri directe în conturile lor bancare. Or, asta este o problemă într-un teritoriu unde plățile se fac în numerar.

„Când vrei să cumperi legume, mâncare, apă, medicamente - dacă vrei să iei transport sau ai nevoie de o pătură sau orice altceva - trebuie să folosești numerar”, explică al-Dahdouh.

Familia lui Shahid Ajjour trăiește din economii de doi ani, după ce farmacia și o altă afacere pe care o dețineau au fost distruse de război.

„A trebuit să vindem totul doar ca să facem rost de bani”, a spus Ajjour, care și-a vândut aurul pentru a cumpăra făină și fasole la conservă. Familia de opt persoane cheltuiește echivalentul a 12 dolari la fiecare două zile pe făină; înainte de război, îi costa sub 4 dolari.

Prețul zahărului este uriaș, ajungând la echivalentul a 80-100 de dolari pe kilogram, au spus mai multe persoane; înainte de război, era sub  2 dolari.

Benzina costă aproximativ 25 de dolari pe litru.

Bancnotele au un grad ridicat de uzură

„Banii sunt atât de fragili, încât simți că ți se vor destrăma în mâini”, a spus Mohammed al-Awini, care locuiește într-o tabără de corturi din sudul Gazei.

Proprietarii de mici afaceri au declarat că sunt presați să le ceară clienților numerar nedeteriorat, deoarece furnizorii lor le cer bancnote impecabile.

Thaeir Suhwayl, un comerciant de făină din Deir al-Balah, a declarat că furnizorii săi i-au cerut recent să îi plătească doar cu bancnote noi de 200 de șekeli (60 de dolari), care însă  sunt rare în Gaza. Majoritatea civililor îl plătesc cu bancnote de 20 de șekeli (6 dolari), multe într-o stare precară.

Recent, Ajjour a transferat echivalentul în șecheli a aproximativ 100 de dolari către un broker de numerar și a primit în schimb aproximativ 50 de dolari. Dar când a încercat să cumpere niște articole de uz casnic de la un comerciant, a fost refuzată pentru că bancnotele aveau un grad ridicat de uzură.

„Deci, valoarea celor 50 de dolari ai tăi este zero în cele din urmă”, a spus ea.

Această problemă a dat naștere unei noi afaceri în Gaza: recondiționarea bancnotelor vechi, care costă între 3 și 10 șekeli (1-3 dolari). Dar chiar și banii lipiți cu bandă adezivă sau altfel sunt uneori respinși.

La mila brokerilor

După ce majoritatea băncilor s-au închis în primele zile ale războiului, cei cu rezerve mari de numerar au dobândit brusc o putere uriașă.

„Oamenii sunt la mila lor”, a spus Mahmoud Aqel, care a fost strămutat din casa sa din sudul Gazei. „Nimeni nu-i poate opri.”

Războiul face imposibilă reglementarea prețurilor pieței și a cursurilor de schimb, a declarat Dalia Alazzeh, expertă în finanțe și contabilitate la Universitatea din Vestul Scoției. „Nimeni nu poate monitoriza fizic ce se întâmplă”, a spus Alazzeh.

În urmă cu un an, Autoritatea Monetară Palestiniană, echivalentul unei bănci centrale pentru Gaza și Cisiordania, a încercat să atenueze criza prin introducerea unui sistem de plăți digitale cunoscut sub numele de Iburaq. Acesta a atras o jumătate de milion de utilizatori, sau un sfert din populație, potrivit Băncii Mondiale, dar a fost în cele din urmă subminat de comercianții care insistau asupra plăților în numerar.

Experții au declarat că nu este clar dacă de activitățile brokerilor de numerar beneficiază Hamas, așa cum susțin unii analiști israelieni.

Din cauza războiului nu mai este clar cine se află în spatele activitățlori economice din teritoriu, a declarat Omar Shabaan, directorul Palthink for Strategic Studies, un think tank cu sediul în Gaza.

„E un loc întunecat acum. Nu știi cine aduce țigări în Gaza”, a spus el, dând doar un exemplu. „E ca o mafie.”

Aceiași comercianți cu buzunare largi sunt probabil și cei care vând alimente de bază, a spus el. „Ei beneficiază de impunerea acestor comisioane”, a spus el.

Odată ce familiile rămân fără bani, sunt nevoite să apeleze la ajutorul umanitar.

Al-Farra a spus că acesta este motivul pentru care a început să se ducă după alimente la un centru de distribuție a ajutoarelor,

„Asta e singura modalitate prin care îmi pot hrăni familia”, a spus el.