Conflictul din Nagorno-Karabah. Dezacorduri între ruşi şi turci asupra implementării armistiţiului

Rusia se opune unei inţiative a Turciei de a-şi instala un post de observare militar independent în teritoriul Azerbaidjanului, fapt ce a provocat dezacorduri între cele două părţi, relatează Reuters, care citează o sursă de la Ankara.

Rusia şi Turcia au dezacorduri asupra monitorizării acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah, semnat între Armenia şi Azerbaidjan la 10 noiembrie, după mai bine de o lună de lupte sângeroase între cele două părţi.

Cele două părţi mediatoare nu se înţeleg mai ales asupra unui post de observare militar independent dorit de Ankara în teritoriul Azerbaidjanului, scrie Reuters, care citează o sursă turcă apropiată dosarului.

Un aliat ferm al Azerbaidjanului, Turcia vrea să instaleze acest post pentru a-şi spori influenţa într-o regiune pe care o consideră de o importanţă vitală pentru propria securitate, notează Reuters.

De cealaltă parte, Rusia, arătată cu degetul pentru faptul că a trădat Armenia prin condiţiile impuse în acordul de încetare a focului, se opune vehement unei astfel de iniţiative.

„Diferenţa majoră de opinie (cu ruşii, n. red.) la ora actuală vizează postul de observare pe care Turcia doreşte să-l instaleze pe teritoriul azer. Rusia nu consideră că este necesar ca Turcia să instaleze un post de observare în regiune independent de centrul comun de monitorizare. Cu toate acestea, el este necesar Turciei”, a declarat pentru Reuters sursa de la Ankara, care s-a exprimat sub rezerva anonimatului.

Potrivit ei, discuţiile pe acest subiect urmează să continue la Moscova, iar Ankara se aşteaptă la un compromis.

La 10 noiembrie, după şase săptămâni de lupte între azeri şi armeni în Nagorno-Karabah, Erevanul a semnat, sub presiunea Moscovei, un acord ce prevede recunoaşterea câştigurilor teritoriale ale părţii adverse. Acordul, care a stârnit proteste violente la Erevan, este văzut ca un act de trădare din partea Moscovei, în condiţiile în care aceasta este considerată principalul aliat militar al Erevanului şi a fost chemată în repetate rânduri să sară în ajutor.

Însă Moscova a mizat pe un acord prin care profită de o situaţie instabilă pentru a se implanta militar în regiune sub formula de „forţă de menţinere a păcii”, aplicată deja în Transnistria. De altfel, pentru Moscova, conflictul din Nagorno-Karabah are o miză similară celui din Transnistria, respectiv menţinerea statu-quoului şi a influenţei sale asupra regimurilor din regiune. În timp ce se prezenta în aliat al Armeniei, Rusia nu ezita să vândă arme Azerbaidjanului. Acum, după instalarea a 2.000 de militari, mizează pe „reîngheţarea conflictului”. În schimb, armenii sunt nevoiţi să plece din 120 de oraşe şi sate, inclusiv din Sushi (Susha în azeră), cunoscut ca Ierusalimul din Nagorno-Karabah.

Turcia, la rândul ei, are o poziţie clară, şi anume retragerea tuturor armenilor din Nagorno-Karabah, o regiune disputată de-a lungul istoriei.

În această ecuaţie fragilă, principala întrebare este legată de durata noului armistiţiu. Franţa s-a pronunţat deja pentru o supraveghere internaţională, pentru a nu permite noi violenţe în regiune.