Ce ar putea să înveţe Germania de la femeile tunisiene
0Ministrul german al familiei, Kristina Schroeder, care se opune cotelor obligatorii de reprezentare a femeilor în companii, s-a deplasat în ţara arabă cea mai progresistă în privinţa drepturilor femeilor. În prezent, însă, tunisienele luptă împotriva impunerii legii şaria în noua lor Constituţie.
De Ziua Internaţională a Femeii, femeile din mai multe ţări arabe au manifestat în stradă pentru a aminti opiniei publice că au dreptul să se bucure de aceleaşi libertăţi şi drepturi ca şi bărbaţii, mai ales că au participat la revolte. După Primăvara Arabă, situaţia lor nu s-a îmbunătăţit după căderea unor regimuri precum cel al lui Hosni Mubarak în Egipt. Au fost luate prea puţine măsuri pentru a pune capăt violenţei în spaţiul public şi privat împotriva lor iar codurile familiale sunt în majoritatea ţărilor arabe texte care instituie excluderea şi discriminarea, se arată într-un apel pentru demnitate şi egalitate semnat de mai multe femei arabe în cotidianul francez Le Monde. Mai mult, unele prevederi din codurile civil şi penal violează drepturi elementare ale femeilor, prin poligamie, căsătorii între minori, inegalităţi în materie de căsătorie, de divorţ, de tutelă asupra copiilor şi îngrădiri ale dreptului de proprietate.
„Facem apel la statele, partidele politice şi la societăţile civile din ţările noastre să facă tot posibilul pentru ca demnitatea femeilor şi egalitatea dintre bărbaţi şi femei să nu fie sacrificate din nou. Nicio democraţie nu se poate construi în detrimentul unei jumătăţi din societate”, scriu cele opt semnatare, activiste pentru drepturile femeilor, scriitoare şi avocate din Tunisia, Egipt şi Libia. Cererile lor legate de înscrierea drepturilor femeilor în constituţiile ţărilor respective, măsuri administrative şi legislative menite să pedepsească violenţa împotriva sexului slab, de reprezentare a femeilor în viaţa politică sunt susţinute de nume celebre precum actriţele Julliette Binoche şi Catherine Deneuve, scriitorul Umberto Eco sau cântăreaţa Juliette Greco.
Cotele europene
În Europa, cu puţin înainte de 8 martie, comisarul european pentru Justiţie Viviane Reding a reîncălzit dezbaterea despre cotele de reprezentare ale femeilor în afaceri, exprimându-şi nemulţumirea faţă de progresele făcute de statele membre în privinţa implementării acestora. În Germania, ţara europeană cu cele mai mari discrepanţe de venit între bărbaţi şi femei, au reînceput polemicile chiar între femeile ministru din cabinetul Merkel. Ministrul Muncii Ursula von der Leyen s-a pronunţat în mai multe rânduri pentru cotele obligatorii şi a semnat alături de mai multe femei-politician o declaraţie transpartinică care face apel la o cotă minimă de 30% pentru femei în board-urile şi comitetele executive ale companiilor publice, informează Spiegel.
Ministrul familiei Kristina Schroeder continuă însă să respingă cotele de gen (explicație). În 2011 ea a ajutat marile companii germane să evite un sistem obligatoriu de creştere a numărului de femei în managementul de top, prin opţiunea pentru cote voluntare. Rezultatele au fost însă nesatisfăcătoare. Schroeder a respins însă criticile venite de la comisarul european Reding şi a declarat pentru cotidianul „Wiesbadener Kurier” că „Germania se poate descurca fără noi reglementări birocratice şi predici de la Bruxelles”. Ea este în continuare adepta unui sistem voluntar „flexi-quota”, criticat chiar de colegii ei de coaliţie de la FDP şi de formaţiunea din care face parte, CDU. Pentru ca să scape de polemica cotelor, Schroeder a plecat în Tunisia unde le-a întâlnit pe femeile care au fost în prima linie a protestelor care au dus la înlăturarea de la putere a lui Ben Ali, scrie revista germană Spiegel. ”Este o întâlnire care aduce laolaltă două lumi diferite. Ministra lupta la Berlin împotriva cotelor pentru femei. În schimb, femeile din Tunisia luptă pentru a împiedica partidul islamist Ennahda, care a câştigat alegerile parlamentare, să includă legea şaria în noua constituţie a ţării”, observă trimisul special al Spiegel la Tunis.
În cursul primei vizite făcute în Tunisia, Schroeder s-a întâlnit cu membre ale Asociaţiei Tunisiene a Femeilor Democrate, femei de vârstă medie crescute în dictatură, dar încrezătoare într-un viitor mai bun. Schroeder a explicat că a venit în Tunisia pentru că ţara are o tradiţie solidă de apărare a drepturilor femeilor, un caz special în lumea arabă. Tunisia a legalizat divorţul în anii 1950 şi a eliminat, în acelaşi timp, practica poligamiei. Mai mult, la recentele alegeri pentru Adunarea Constituantă, jumătate dintre candidaţii de pe listele electorale ale partidelor participante au trebuit să fie femei. „Dacă respectarea drepturilor femeilor funcţionează aici, există mari speranţe pentru restul lumii arabe”, le-a spus Schroeder femeilor tunisiene. Mesajul implicit pe care l-a trimis ministrul german al Familiei a fost că Germania este interesată de evoluţiile din Tunisia şi susţine drepturile femeilor de acolo. Femeile tunisiene în schimb au exprimat temeri în legătură cu intenţiile islamiştilor ajunşi la putere pe valul revoluţiei.
Vizita s-a încheiat cu o deplasare la Parlamentul tunisian , unde se negociază noua Constituţie. Acolo Schroder a fost primită de mai mulţi parlamentari femei care i-au vorbit despre proces. Ea s-a declarat impresionată de solidaritatea transpartinică a femeilor de acolo în apărarea drepturilor femeilor, un element pe care l-ar importa în Germania.
Între timp, omoloaga ei, ministrul tunisian pentru afacerile femeilor şi familiei, Sihem Badi, răspundea întrebărilor online ale cititorilor cotidianului francez Le Monde despre condiţia femeii în Tunisia după Primăvara arabă. „Din păcate femeia tunisiană de astăzi nu este prea reprezentată în posturile de decizie, nici la nivel politic, nici la nivel sindical. Femeile din mediul rural suferă de o lipsă de formare la locul de muncă, de analfabetism, de pe urma problemelor de acces la sistemul de sănătate şi de protecţie socială şi de pe urma inegalităţii salariilor pentru muncile necalificate”, recunoaşte Badi.