Bulgaria: turnătorii din presă

Potrivit documentelor date publicităţii de către Comisie, gradul de colaborare variază de la rolul de simplu informator ocazional la acela de «agent activ».

Sunt redactori-şefi, editorialişti, analişti... Potrivit ultimului raport al Comisiei naţionale, desemnată să scoată la lumină activităţile serviciilor secrete ale fostului regim, 36 de ziarişti care au colaborat cu Securitatea comunistă sunt şi azi în presa scrisă.

Comisia a dezvăluit deja numele colaboratorilor din televiziune şi radio. Acum, istoricii din Comisie s-au concentrat pe ziare şi reviste. Au fost trecute prin sită peste 20 de trusturi de presă şi peste 300 de jurnalişti.

Lista finală cuprinde mai multe nume de ziarişti celebri a căror apartenenţă la fosta Securitate nu mai era un secret în cercurile de presă din Sofia. E vorba, în primul rând, de Tocho Tochev, redactor-şef al puternicului tabloid „Trud", şi de omologul său de la „24 Tchassa", Valeri Naidenov, dar oferă şi câteva surprize.

În orice caz, prezenţa lor în aceste posturi cu responsabilitate confirmă teza că fostele servicii au contribuit din plin la crearea societăţilor de mass-media după căderea regimului comunist.

Potrivit documentelor date publicităţii de către Comisie, gradul lor de colaborare variază de la rolul de simplu informator ocazional la acela de „agent activ". Unii dintre ei au încercat să-şi explice trecutul. Valeri Naidenov a publicat un comentariu în care susţine că a fost recrutat de serviciile de contraspionaj în 1983, înainte de a pleca la Moscova în calitate de corespondent al Agenţiei BTA. „Un ritual obligatoriu", potrivit lui. Confratele lui, Svetoslav Terziev, a recţionat într-o lungă confesiune în publicaţia „Sega", unde lucrează alături de alţi trei foşti turnători.

Terziev evocă propriul caz, de externist, un serviciu obligat să furnizeze, în afara informaţiei oficiale, buletine confidenţiale destinate exclusiv nomenclaturii comuniste. „În calitate de corespondent la Hanoi şi Paris, eram obligat profesional să procedez astfel", scrie cel căruia Securitatea îi dăduse numele de cod „Filip".

„Îndrăznesc chiar să afirm că redactarea acelor buletine secrete era singura modalitate pentru jurnalişti de a-şi exercita meseria, deoarece erau obligaţi să informeze cu maximum de precizie, fără teama că vor fi sancţionaţi dacă realitatea nu corespundea liniei oficiale", scrie el. Cotidianul „Dnevnik" este singurul care a reacţionat împotriva turnătorilor convertiţi în ziarişti de succes în media privată. „Dnevnik" scrie că aceştia sunt direct responsabili pentru „rateurile democraţiei bulgare" şi pentru decredibilizarea presei.