Borisov, acuzat că transformă Bulgaria într-un stat poliţienesc
0Guvernul bulgar a lansat o campanie masivă de arestări, puternic mediatizată. Poliţia a pătruns în casele unor lideri ai opoziţiei şi nu respectă prezumţia de nevinovăţie. Cu toate aceste demonstraţii de forţă, nu s-au înregistrat condamnări importante iar mulţi acuză deja transformarea Bulgariei într-un stat poliţienesc.
Unii critici îl descriu pe Boiko Borisov ca pe un conducător brutal, servil faţă de mentorii săi străini, care a eşuat în tentativa de a combate criminalitatea şi corupţia, de a moderniza economia şi de a creşte nivelul de trai al bulgarilor, arată „EU Observer”.
„Democraţia bulgară nu este stabilă. UE realizează acum că a făcut o mare greşeală când ne-a primit la 1 ianuarie 2007”, susţine profesorul de istorie Dragomir Draganov.
În opinia sa, alegaţiile potrivit cărora Bulgaria se transformă într-un stat poliţienesc se justifică prin operaţiunile tot mai dese ale Ministerului de Interne. Ultimul episod a fost o descindere a poliţiei în casa lui Borislav Gutsanov, un membru al opoziţiei, acesta fiind ameninţat cu armele. Şi fostul ministru al apărării Nikolai Tsonev a fost arestat în timp ce se afla la spital pentru o investigaţie.
Tsonev este acuzat că a încercat să mituiască un magistrat pentru a opri o investigaţie împotriva sa în privinţa unui acord controversat de achiziţii publice. Probele nu erau însă foarte solide, susţine un judecător.
În ultima vreme, suspecţii sunt numiţi criminali înainte de a fi chestionaţi sau de a avea acces la un avocat. „Singura justificare pentru metodele poliţiei este propaganda pe care o face Ministrul de interne în dauna drepturilor noastre. Se încalcă atât Constituţia, cât şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ce priveşte prezumţia de nevinovăţie şi interzicerea filmării oamenilor fără acordul lor prealabil”, susţine reputatul avocat pentru drepturile omului Mihail Ekimdzhiev.
În opinia sa, guvernul încearcă să dea impresia opiniei publice, dornice să vadă arestări, că justiţia funcţionează. Rezultatele sunt însă îndoielnice. Inculparea a patru foşti miniştri din alte cabinete trenează, în timp ce doi capi ai lumii interlope, acuzaţi de tentativa de a ucide trei oameni de afaceri, au fost achitaţi recent pentru lipsă de dovezi.
Autocenzura presei
Relatările şi comentariile despre lacunele din poliţie şi justiţie sunt aproape inexistente în presa bulgară. Potrivit Freedom House, Bulgaria este alături de Italia şi Slovacia una dintre puţinele ţări membre UE cu o presă „parţial liberă”. Criticile la adresa guvernului nu apar în mass-media, decât în cadrul unor programe TV de divertisment şi de satiră politică.
Premierul Borisov a declarat că le poate închide oricând dar nu vrea să rişte complicaţii cu Uniunea Europeană. Mai mult, el a răspuns acuzaţiilor de presiuni asupra presei, prin scrisori trimise redactorilor-şefi ai principalelor publicaţii în care îi întreba dacă se simt intimidaţi de el.
„Aceasta este o provocare la adresa mass-media şi un abuz împotriva însăşi libertăţii de exprimare. Dar media bulgară se amăgeşte că e a patra putere din stat. Ea este o slujitoare a puterii iar patronii de presă folosesc publicaţiile pe care le deţin pentru a-şi urmări interesele economice, financiare şi politice. N-am mai văzut o autocenzură a jurnaliştilor atât de oribilă nici în comunism. Se datorează fricii şi dependenţei”, spune editorialista Velislava Dareva.
Paradoxal, deocamdată Europa şi SUA consideră că nu există o alternativă la Borisov. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, în ciuda înrăutăţirii situaţiei economice în ţara cu cel mai scăzut nivel de trai din UE, 42% dintre bulgari cred că guvernarea Borisov este una de succes.