Ancheta britanică în cazul Litvinenko duce la Kremlin

Ancheta britanică în cazul Litvinenko duce direct la serviciile secrete ruse, FSB, şi la Kremlin, afirmă oficiali britanici citaţi de "Sunday Times". Investigatorii susţin că poloniul

Ancheta britanică în cazul Litvinenko duce direct la serviciile secrete ruse, FSB, şi la Kremlin, afirmă oficiali britanici citaţi de "Sunday Times". Investigatorii susţin că poloniul folosit în crimă a costat 6,5 milioane de euro şi provine de la centrul nuclear rusesc de la Sarov.

La momentul când au anunţat că doresc să îl inculpe pe Lugovoi, anchetatorii britanici erau de părere că acesta a acţionat în numele unor asociaţi marginali ai FSB, a căror motivaţie era răzbunarea personală. Între timp însă, a devenit evidentă implicarea FSB şi a Kremlinului.

Surse oficiale britanice sub acoperirea anonimatului, remarcă şi că Duma i-a acordat lui Putin, anul trecut, dreptul de a ordona FSB să asasineze inamici ai Moscovei în străinătate. Cu toate acestea, nimeni de la Londra nu se hazardează să afirme că Putin însuşi a ordonat eliminarea lui Litvinenko. "Da, firul anchetei conduce la FSB, dar poliţia nu ştie unde anume în interiorul FSB", a spus unul dintre oficiali.

Dacă într-adevăr există dovezi că asasinatul a fost plănuit la nivel înalt la Moscova, sancţiunile luate de Londra sunt minime, "de-a dreptul jalnice", consideră Oleg Gordievski, fost agent KGB, în prezent refugiat în Marea Britanie. Londra a expulzat patru diplomaţi ruşi şi şi-a încetat cooperarea cu Moscova pentru facilitarea acordării de vize, după ce ruşii au refuzat să îl extrădeze pe Lugovoi.

Replica Moscovei la sancţiunile Londrei nu pare să provină de la acelaşi tip nemilos care ar fi ordonat asasinarea lui Lugovoi. În loc de o replică dură, Moscova a luat măsuri simetrice, extrădând, la rândul său, patru diplomaţi britanici. Surse de la Kremlin afirmă că Putin a fost sfătuit de ministrul său de externe, Serghei Lavrov, să evite escaladarea crizei diplomatice cu Londra, în timp ce un grup de duri din fostul KGB pledau pentru măsuri punitive ferme.

"Personalităţi influente de la Kremlin doreau ca Putin să facă mult mai mult decât să expulzeze patru diplomaţi. Sunt ostili Occidentului şi au luat riposta Londrei ca pe o provocare", a declarat un consilier de la Kremlin. "Aceşti oameni, care doresc ca Putin să rămână în funcţie pentru un al treilea mandat şi o criză cu Occidentul, l-ar fi ajutat să-l convingă.

Doreau "o demonstraţie de forţă şi sunt nemulţumiţi de răspunsul Moscovei, pe care îl consideră prea conciliant". În pofida propriei retorici antioccidentale din ultima vreme, Putin pare să fi înţeles că Rusia are mai mult de pierdut decât de câştigat dintr-o agravare a crizei cu Marea Britanie, comentează publicaţia britanică.