Zeci de mii de oameni au protestat la Varşovia faţă de Guvernul polonez
0Câteva zeci de mii de persoane au ieşit în stradă sâmbătă, la Varşovia, pentru a “apăra libertatea” ameninţată, din punctul lor de vedere, de puterea conservatoare naţionalistă a lui Jaroslaw Kaczysnki, relatează AFP.
”Vrem o Polonie democratică, proeuropeană, mândră, care caută prieteni şi parteneri în Uniunea European şi nu inamici”, a declarat în faţa manifestanţilor Grzegorz Schetyna, liderul principalului partid de opoziţie, Platforma Civică (PO), de centru.
Reprezentanţi ai altor partide de opoziţie, ai sindicatelor de profesori şi ai reprezentanţilor diferitlor autorităţi locale s-au alăturat „Marşului Libertăţii” organizat de PO.
Potrivit unui sondaj de la sfârşitul lunii aprilie, partidul i-a depăşit pe conservatori în intenţiile de vot, cu 31%, faţă de 29%. Aceasta este o premieră după alegerile din octombrie 2015.
Manifestanţii s-au strâns în faţa Primăriei din Varşovia înainte de a merge pe jos 2,5 kilometri de-a lungul bulevardului principal din centrul capitalei poloneze, până în Piaţa Constituţiei.
Potrivit Primăriei din Varşovia, condusă de Platforma Civică, 70.000 de persoane au luat parte la marş, în timp ce poliţia a estima că 9.000 de oameni au protestat.
Manifestanţii au fluturat drapele naţionale şi europene.
“Înţelegem noţiunea de libertate în mod diferit faţă de Kaczynski, Erdogan, Putin sau Lukaşenko”, preşedinţii polonez, turc, rus şi belarus acuzaţi de derive autoritare, a spus Jacek Jaskowiak, primarul oraşului Poznan (vestul ţării). “Această libertate, o vom păstra şi apăra”, a subliniat el.
Într-un discurs rostit la Szczecin (nord-vesul ţării ), cu puţin înainte de manifestaţia de la Varşovia, Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS aflat la putere, a dat asigurări că “libertatea este prezentă (în Polonia – n.r.) în toate dimensiunile practicate în ţările democratice”. “Participând la acest marş (…), mergeţi în contrasens”, a adăugat el.
Manifestaţia este o reacţie la o serie de legi şi demersuri ale conservatorilor care vizează Tribunalul constituţional, sistemul de justiţie, democraţia locală, educaţia, mediul, administraţia publică, presa şi alte instituţii democratice, care sunt privite cu îngrijorare şi la Bruxelles.