Verdict: masacrul de la Srebrenica a fost genocid
0Potrivit unei decizii a Curţii Internaţionale de Justiţie, Serbia este exonerată de răspundere directă şi nu trebuie să plătească reparaţii financiare Sârbii bosniaci au comis
Potrivit unei decizii a Curţii Internaţionale de Justiţie, Serbia este exonerată de răspundere directă şi nu trebuie să plătească reparaţii financiare
Sârbii bosniaci au comis genocid în Srebrenica, în 1995, a decretat ieri Curtea Supremă de Justiţie de la Haga. Instanţa a decis că Serbia se face vinovată indirect deoarece nu şi-a utilizat suficient influenţa pe lângă sârbii bosniaci pentru a preveni atrocităţile.
Cererea Bosniei privind compensaţiile financiare din partea Serbiei, ce ar fi putut ajunge la miliarde de dolari, au fost respinse însă, Serbia fiind exonerată de răspundere directă. Este primul caz în istorie când o întreagă naţiune a fost acuzată de genocid.
Masacrul a fost comis "cu intenţia de a distruge parţial grupul musulmanilor din Bosnia-Herţegovina", iar "liderii sârbi nu şi-au respectat obligaţiile internaţionale de a-i pedepsi pe cei care se fac responsabili de masacrul din 1995, în care au murit circa 7.000 de musulmani bosniaci", se arată în sentinţa pronunţată ieri de Curtea Mondială. Instanţa a mai decretat că sârbii "ar fi trebuit să facă tot ceea ce puteau pentru a preveni evenimentele tragice care aveau loc în enclava ONU de la Srebrenica, a căror amploare ar fi trebuit să fie bănuită de către guvernul de la Belgrad". Cu toate acestea, "compensaţia financiară nu este forma potrivită pentru a repara încălcarea obligaţiilor de a preveni genocidul", a stabilit Curtea.
Judecătorul Rosalyn Higgins a declarat că liderilor de la Belgrad le era clar faptul că exista un risc mare de producere a unui masacru masiv în Srebrenica şi, cu toate acestea, Serbia "nu a luat nicio iniţiativă pentru a preveni cele întâmplate şi nu a întreprins niciun fel de acţiune pentru a preveni atrocităţile". Afirmaţiile Serbiei cum că guvernul de la Belgrad era lipsit de puterea de a interveni "nu se potriveşte cu influenţa cunoscută a Belgradului asupra armatei sârbilor bosniaci", se mai arată în documentul instanţei. Higgins a precizat că decizia Curţii s-a sprijinit pe cele constatate de tribunalul ONU pentru fosta Iugoslavie, care a condamnat deja pentru genocid doi ofiţeri ai armatei sârbilor bosniaci. Bosnia susţine că guvernul de la Belgrad, condus de fostul preşedinte Slobodan Miloşevici, a furnizat arme şi bani armatei sârbilor bosniaci, pe care a încurajat-o să ducă o campanie de curăţire etnică, în încercarea de a crea o "Serbie Mare", în timpul războiului din 1992-1995. Serbia, pe de altă parte, a susţinut că nu este responsabilă pentru faptele grupurilor paramilitare sârbe. Dacă instanţa ar fi decis împotriva Serbiei, atunci statul sârb ar fi trebuit să plătească reparaţii financiare, stabilite prin negociere, atât statului bosniac, cât şi familiilor victimelor. Acestea s-ar fi putut ridica la miliarde de dolari. Liderul sârbilor bosniaci din timpul războiului, Radovan Karadzici şi comandantul militar Ratko Mladici, ambii acuzaţi de genocid la Srebrenica, sunt încă în libertate. Circa 50 de persoane au demonstrat ieri la Haga, cerând un verdict împotriva Serbiei.