Uniunea Europeană, de la criza economică la criza de încredere

La trei ani de la izbucnirea celor mai grave probleme economice cu care s-a confruntat Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, o nouă criză – de data aceasta una a încrederii – pândeşte chiar în „inima” Uniunii Europene. Încrederea cetăţenilor din faţă de Uniunea Europeană a ajuns la un nou minim istoric, trăgând un semnal de alarmă pentru Bruxelles şi ridicând în acelaşi timp problema legitimităţii grupului.

Nivelul euroscepticismului a crescut vertiginos în ultimii patru ani în cele mai mari şase ţări comunitare, potrivit unui sondaj realizat de Eurobarometru, institutul oficial de sondare al UE. 

Cele şase state – Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania şi Polonia – reprezintă, împreună, mai bine de două treimi din populaţia totală a UE, adică 350 de milioane din cei 500 de cetăţeni europeni. Rezultatele sondajului arată că Uniunea este în plină criză a încrederii.

„Daunele sunt atât de adânci încât nu mai contează dacă vii dintr-o ţară creditoare sau debitoare, stat care vrea să adere la zona euro sau Marea Britanie. Toată lumea este nemulţumită”, explică Ignacio Torrenblanca, directorul ramurii din Spania a Consiliului European pentru Relaţii Internaţionale, pentru „The Guardian”, care a publicat în exclusivitate rezultatele sondajului. 

Creşterea gradului de euroscepticism este cu atât mai îngrijorătoare cu cât s-a produs în câteva state care, în mod tradiţional, erau majoritar pro-integrare, precum Germania, Spania şi Italia. 

În plus, pierderea încrederii faţă de UE coincide şi cu o perioadă în care, în unele state comunitare, atât populaţia cât şi politicienii cer tot mai vehement organizarea de referendumuri privind apartentenţa acestora la Uniune. Este cazul Marii Britanii, al Franţei şi al Italiei.

Criza a sporit nemulţumirile popoarelor faţă de forurile europene, pe care le consideră vinovate, prin lipsa de acţiune şi prin austeritatea excesivă, pentru acutizarea problemelor economice ale blocului comunitar.