Un român promovează „deprimismul“ printre iberici
0Un bistriţean, plecat de nouă ani în Peninsulă, a lucrat mai întâi ca muncitor necalificat în construcții și agricultură. În prezent, îşi împarte timpul între funcția de manager şi hobby-ul de poet. Gelu Vlaşin a iniţiat un curent literar propriu, pe care încearcă acum să-l promoveze în întreaga lume.
Citiţi şi:
Reşiţa: PORTRET/ Florica Tudor a inventat "florile swarovski" VIDEO
Baia Mare: El este bucatarul care a inventat peste 500 de retete
Bistriţa: Ştefan H. Hedrich, inventatorul trenului „ Transrapid“
Originar din satul Telciu, judeţul Bistriţa Năsăud, Gelu Vlaşin (43 de ani) a iniţiat deprimismul, un nou curent literar, „pentru a demonstra că numai prin suferinţă, un scriitor poate atinge nivelul maxim de creaţie”.
Compatriotul nostru a scris deja cinci cărţi, majoritatea publicate pe banii săi. Vlaşin şi-a înfiinţat recent şi propriul fan club, pe pagina pe care o are într-o reţea socială de pe internet.
Muncea şi scria
Gelu, stabilit la Madrid, a venit în Spania în urmă cu nouă ani, după ce a trecut printr-un divorţ dureros. La început, a lucrat câţiva ani ca muncitor necalificat în construcţii şi în agricultură. Încet-încet, a reuşit să-şi croiască un drum în societatea spaniolă.
În prezent, Gelu Vlaşin este manager la o importantă firmă spaniolă de resurse umane, care are filiale şi în România. Încă de pe vremea când locuia în satul natal, compatriotul nostru avea o mare pasiune: scria poezii. El nu a renunţat la versuri nici măcar atunci când îi era greu.
Înainte de a pleca în Spania, reuşise să-şi publice primul volum de versuri şi anume „Tratat la psihiatrie” în anul 1999. Autorul era cunoscut în cercurile scriitorilor din Ardeal şi Bucureşti pentru că frecventa cu perseverenţă cenaclurile literare. Cu banii strânşi în Spania, a publicat, în 2002, cel de-al doilea său volum de poezii, „Atac de panică”.
Editurile, Vinea pentru primul volum şi Noesis pentru cel de-al doilea, nu au considerat că poeziile vor avea prea mare succes, aşa că autorul a plătit din propriul buzunar tipărirea acestora.
Altfel decât ceilalţi
Săptămâna trecută, opera poetului s-a îmbogăţit cu cel de-al cin cilea volum şi anume „Don Quijote Rătăcitorul”, publicat la Editura Eikon. Cărţile sale nu sunt disponibile în librăriile din Bucureşti.
Gelu avea însă nevoie de o sclipire, de o idee, care să-l diferenţieze de ceilalţi poeţi din lume. El s-a gândit să devină fondatorul unui nou curent literar, al cărui principal reprezentant să fie, bineînţeles, chiar el. Aşa s-a născut deprimismul.
Ce este deprimismul şi de ce a apărut el? „Nu poţi aborda poezia, literatura în esenţă, conceptualizând şi decriptând formule impresioniste pentru că, până la urmă, cuvântul poetic are magia de a-şi conţine propria semnificaţie pe care numai trăirea şi simţirea pot să le transforme în artă”, încearcă Gelu Vlaşin să explice noţiunea de deprimism. Românul nostru se luptă, în prezent, să promoveze deprimismul în rândul cititorilor şi are succes, susţine el.
„Cărţile mele au fost primite cât se poate de bine de publicul din Spania şi de cel din România”, spune Gelu Vlaşin. Autorul crede cu tărie în viitorul curentului literar iniţiat de el.
„Fără falsă modestie, cred că am influenţat literatura contemporană românească într-un mod cât se poate de benefic, din toate punctele de vedere. Pentru că am înţeles ce înseamnă să te înalţi deasupra lumii învăţând zborul”, spune el.
A înfiinţat o reţea literară
Gelu Vlaşin a creat, la începutul anului trecut, un blog pe reţeaua internaţională ning, în care se întâlnesc virtual pasionaţii de cultură şi unde aceştia îşi construiesc, la rândul lor, propriile bloguri. Pe site-ul http://reteaualiterara.ning.com s-au înregistrat peste 2.000 de persoane din Spania, România, Franţa, Canada, Australia, Siria, Statele Unite ale Americii şi Germania.
Majoritatea celor care scriu poezii şi proză şi ale căror opere sunt respinse de reviste sau edituri au posibilitatea de a-şi publica creaţiile online şi de a lega prietenii. Gelu a ridicat în satul natal Pensiunea Vlaşinilor, unde îi invită pe membrii reţelei literare să compună lângă grătarul de mici şi în faţa unei halbe cu bere.