Ucraina are nevoie de resurse împotriva Rusiei, nu de trupe NATO, spune o țară din Alianță
0Ucraina ar nevoie de resursele potrivite din partea aliaților pentru a lupta împotriva Rusiei mai degrabă decât de trupe NATO, a spus ministrul estonian al apărării pentru The Hill.
„Ucrainenii se pot descurca dacă le putem livra tot ceea ce au nevoie”, a declarat Pevkur pentru presa americană, cu prilejul Forumului Internațional de Securitate Halifax din Canada.
Oficialul estonian a punctat că, de pildă, producția ucraineană de obuziere, care este de până la șapte ori mai mare decât cea a Franței, a dovedit capacitatea Kievului de a produce echipamente militare la scară mare, însă că țara „are la dispoziție doar 15 miliarde de dolari, față de o capacitate de aproximativ 30 de miliarde de dolari”.
Pevkur a spus că incursiunea surpriză a Ucrainei în regiunea rusă Kursk, lansată pe 6 august, ar fi putut poate merge și mai departe dacă nu s-ar fi confruntat cu lipsuri în privința echipamentelor și a puterii de foc. El a adăugat că, pentru a dezvolta industria militară a Kievului, aliații trebuie să „le dea bani – este un mesaj simplu”.
Marea Britanie nu trimite trupe în Ucraina
Aliații din NATO ai Ucrainei au respins relatările potrivit cărora țările din Alianță ar putea trimite soldați în Ucraina.
Ziarul francez Le Monde a relatat că Marea Britanie și Franța au purtat discuții despre desfășurarea de personal sau a unor contractori privați în domeniul apărării în Ucraina și „nu exclud” o astfel de mișcare.
Citând surse anonime, ziarul francez a spus că problema a fost ridicată în timpul vizitei premierului britanic Keir Starmer la Paris, pe 11 noiembrie, pentru a lua inițiativa unei coaliții pro-Kiev. Asta în contextul preluării iminente a Casei Albă de către președintele ales Donald Trump, care a criticat continuarea sprijinului american pentru Ucraina.
Ministrul britanic de externe David Lammy a respins însă această perspectivă, subliniind în fața reporterilor, la reuniunea miniștrilor de externe G7 din Italia, „poziția de lungă durată conform căreia nu angajăm trupele britanice în teatrul de acțiuni”. Lammy a adăugat că țara sa va continua sprijinul prin furnizare de instruire.
La rândul său, Germania, a spus că instructorii săi militari vor antrena trupele Ucrainei, dar nu pe teritoriul ucrainean.
Aceste declarații „reflectă acea neliniște subiacentă cu privire la potențialul de escaladare a conflictului”, a apreciat pentru Newsweek Andrew Payne, lector în politică externă și securitate la City St. George's, Universitatea din Londra.
„Ceea ce face desfășurarea de trupe semnificativă ca risc de escaladare este atenția publică ce vine odată cu trupe la sol”, a spus Payne.
„Dacă un singur militar ar fi ucis pe câmpul de luptă, acesta ar putea servi drept declanșator care să se metastazeze rapid într-un război mai larg între statele NATO și Rusia.
Într-un moment în care viitorul angajament al SUA față de conflict este pus în discuție, nu anticipez nicio schimbare mai amplă a actualei poziții europene, care echivalează în esență cu angajamentul de a lupta până la ultimul ucrainean”, a adăugat Payne.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a sugerat anterior ideea de a trimite instructori militari în Ucraina, dar aliați precum Germania, s-au opus.
Parisul nu a exclus însă această opțiune. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a declarat pe 23 noiembrie că Occidentul „nu ar trebui să stabilească și să pronunțe linii roșii” în ceea ce privește sprijinul militar pentru Ucraina. Întrebat dacă asta ar putea însemna trupe franceze în luptă, Barrot a spus pentru BBC că Franța „nu dă la o parte nicio opțiune”.