Turcia, după puciul eşuat: o armată decimată şi cu moralul afectat. Care vor fi efectele asupra SUA şi NATO. Rusia încearcă să profite  VIDEO

Autorităţile de la Ankara fac o nouă „curăţenie“ în Armata turcă după puciul eşuat din 15 iulie, într-un climat de securitate tensionat. Analiştii se tem că aceste epurări vor avea efecte asupra celei de-a doua armate ca mărime din NATO, dar şi asupra luptei împotriva ISIS şi crizei migranţilor.

Autorităţile de la Ankara face o nouă „curăţenie“ în armată după puciul eşuat din 15 iulie, într-un climat de securitate tensionat.

Premierul turc Binali Yildirim s-a întâlnit, joi, cu reprezentanţi de la vârful ierarhiei militare,  în vederea remanierii unei armate puse la pământ de destituirea a aproape jumătate dintre generalii ei, după puciul eşuat, în cadrul unei epurări care loveşte sectoare ale societăţii turce, dar mai ales presa, relatează AFP.

În mod normal, reuniunea Consiliului Militar Suprem (YAS) din Turcia, organismul responsabil pentru numirile în ierarhia militară,  are loc la Cartierul General al Armatei. De data aceasta a avut loc în reşedinţa primului-ministru Binali Yildirim, la Ankara ca un simbol al climatului de suspiciune între Guvern şi Armată. Un alt semn al acestei neîncrederi, aghiotanţii membrilor  Yas nu au luat parte la întâlnire.

Nimic nu a „transpirat“  în afară de la întâlnirea - care a durat cinci ore - dintre Yildirim şi ceea ce a mai rămas din ierarhia militară turcă după radicala epurare a armatei. Televiziunea s-a limitat să arate generali cu mimici grave.

Un anunţ ar putea avea loc vineri, după această reuniune, care urma să hotărască înlocuirea unei părţi a înaltului comandament. 

Poliţia echipată cu armament greu

Ministrul de Interne Efkan Ala a declarat pentru agenţia TGRT Haber/Ihlas că poliţia va fi de-acum echipată cu armament greu - o măsură menită, evident, să contrabalanseze puterea armatei.

Puterea islamo-conservatoare a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi-a intensificat în ultimele zile "marea curăţenie" menită să-i scoată din joc pe susţinătorii predicatorului autoexilat în Statele Unite Fethullah Gülen, pe care-l acuză că a urzit lovitura de stat, ceea ce acesta neagă.

În total 149 de generali şi amirali au fost excluşi din armată miercuri pentru "complicitate în tentativa de lovitură de stat", potrivit unui decret.

Între ei se află 87 de ofiţeri de rang înalt din cadrul Forţelor terestre şi 30 din cadrul Forţelor aeriene şi Marinei. În plus, 1.099 de ofiţeri au fost excluşi dezonorabil.

Chiar înainte de reuniunea YAS, joi, doi dintre cei mai importanţi generali au demisionat - comandantul Forţelor terestre, generalul Ihsan Uyar, şi comandantul pentru "antrenament şi doctrină de comandament", generalul Kamil Basoglu, potrivit agenţiei Dogan.

O facţiune a armatei - aproximativ 1,5% potrivit datelor oficiale - s-a ridicat împotriva puterii în noaptea de 15 spre 16 iulie, preluând controlul asupra unor avioane de vânătoare şi elicoptere şi a semănat panică pe străzile din Ankara şi Istanbul.Puciul eşuat s-a soldat cu 270 de morţi.

Înaintări în grad

Consiliul Militar Suprem (YAS) turc a promovat 99 de colonei la gradul de generali sau amirali şi a pensionat 48 de generali, în cadrul unei ample remanieri a forţelor armate, a anunţat armata vineri, în pofida faptului că la vârful ierarhiei militare a operat puţine modificări în urma puciului eşuat de la 15 iulie, relatează Reuters.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a aprobat principalele decizii ale Consiliului. El i-a lăsat pe comandantul Forţelor armate Hulusi Akar şi pe comandanţii Marinei şi Forţelor aeriene în posturi, a anunţat joi seara târziu, separat, Ibrahim Kalin, un purtător de cuvânt al preşedinţiei.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat joi că Agenţia de Securitate Naţională (MIT) şi Statul Major al Armatei ar trebui să fie sub subordinea directă a preşedinţiei. Cele două instituţii sunt în prezent sub controlul direct al prim-ministrului Binali Yildirim.

Această schimbare poată să fie legalizată doar prin amendarea constituţiei, iar opoziţia trebuie să aprobe schimbarea controlului celor două instituţii de stat.

Cu moralul şi coeziunea la pământ

Cu 750.000 de oameni, cea mai mare parte militari în termen, a doua forţă a NATO, după cea a Statelor Unite, Armata SUA era până în 2010,  „gardianul Republicii Turcia“ şi laicităţii acestui stat, drept statuat prin Constituţie. Un prestigiu acum apus.

Astăzi, o treime din generalii săi (149) se află în arest, şi este victima unei epurari fără precedent,  după ce preşedintele  islamo-conservator  Recep Tayyip Erdogan a început curăţarea acestei instituţii „păstrătoare“ a kemalismului.

Sinan Ulgen, preşedinte al Centrului pentru Studii Economice şi Politică Externă din Istanbul (Edam), spune că „lovitura de stat eşuată va afecta capacitatea Turciei de a contribui la securitatea regională".  „Morală şi coeziunea armatei vor fi inevitabil afectate“, susţine acesta.

O „încredere slăbită" va face „cooperarea deosebit de problematică între armată, poliţie şi servicii secrete“, spune Sinan Ulgen, citat de L’Expres.

Cu siguranţă, „capacitatea lui Erdogan de a motiva armata va fi slabă“, iar episodul „va confirma ştergerea armatei“ din câmpul politic, crede Francois Heisbourg, de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) . 

Această epurare va deschide „sarabanda promovărilor  neaşteptate, ceea ce ar putea creşte motivarea“, dar ca aceste noi cadre  să ajungă la nivelul de profesionalism al celor destituiţi şi arestaţi va însemna o perioadă de luni bune, dacă nu de ani.

Consecinţe în lupta cu ISIS

După lovitura de stat eşuată, autorităţile turce au tăiat energia electică la baza de la Incirlik, pe motiv că ar fi fost implicată în puci.  Americanii au trebuit să folosească generatoarele din dotare. De aici porneau bombardierele SUA pentru a ataca jihadiştii din Siria.  

Stephen Biddle de la  Consiliul pentru Relaţii Externe, cu sediul la Washington (CFR), spune că baza de la Incirlik nu este indispensabilă pentru campania împotriva statului islamic.  Este adevărat că bombardamentele  pornite de aici sunt cele mai ieftine şi mai eficace, dar şi alte baze ar putea fi folosite.

Joi, aproximativ 1000 de persoane au demonstrat faţă de utilizarea bazei de la Incirlik de către americani. Manifestaţia a avut loc în oraşul Adana, în sudul Turciei, unde  se află baza aeriană de la Incirlik utilizat de către forţele NATO. O mie de oameni de mers pe jos spre bază , pentru a protesta faţă de prezenţa militară americane în ţară.

Slogane precum "Jos SUA!" Şi "Jos Israel!" S-au strigat în timpul protestului. Forţe de poliţie au fost dislocate pentru a împiedica manifestanţii să intre în bază, scrie presa turcă. Consulatul SUA din Adana va fi închis mai devreme decât era plănuiit din cauza acestui protest. 

Departamentul de Stat al SUA a emis o notă de avertisment pentru cetăţenii americani care activează la baza militară Incirlik şi anunţă că reprezentanţa diplomatică din Adana va fi închisă după ora 16.00, pentru a evita incidentele cu demonstranţii.

Pentru cetăţenii americani a fost emis un avertisment de călătorie în Turcia, în contextul în care la Ankara urmează să aibă loc acţiuni de protest antiamericane masive.

 Mai îngrijorătoare este determinarea Turciei de a-şi controla frontierele, în faţa acţiunilor Statului Islamic de a se finanţa din export şi contrabandă, precum şi de a opri tranzitul de luptători jihadişti şi migranţi, a declarat Stephen Biddle. Înainte ca Turcia să devină o ţintă a Statului Islamic acest control a fost slab. „În cazul în care vigilenţa scade, consecinţele ar fi probabil mai negative decât pierderea bazei de la Incirlik“, avertizează Stephen Biddle.

Oficiali americani spun că epurările din armata Turciei efectuate de autorităţile turce după puciul eşuat de la mijlocul lunii afectează cooperarea cu forţele Statelor Unite şi operaţiunile de informaţii împotriva grupării Statul Islamic. 

Directorul comunităţii naţionale de informaţii, James Clapper, şi şeful comandamentului central Joseph Votel au făcut declaraţiile la un Forumul de Securitate Aspen, în statul Colorado. Ei au spus că epurările au dus la înlăturarea multor ofiţeri turci care ajutau Statele Unite în efortul de combatere a Statului Islamic, iar unii au ajuns chiar în detenţie. 

Cine va lupta cu PKK

În urmă cu un an autorităţile turce au decis reluarea ostilităţile în sud-estul ţării împotriva  Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Peste 500 de membri ai forţelor de securitate şi-au pierdut viaţa în aceaste confruntărui.  După puci, generalul Adem Huduti, comandantul Armatei a 2-a , responsabilă de acest război, se află după gratii. 

Bulent Aliriza de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) spune că „cea mai mare luptă o ducea jandarmeria şi că tot aceste forţe vor prelua apărarea internă . „Este prea devreme pentru a spune care sunt consecinţele acestei reorganizări. Şi va fi dificil de detectat din exterior, ţinând cont că armata turcă este o instituţie foarte opacă“, spune Bulent Aliriza.

Preocupările aliaţilor

Lovitura de stat a ridicat "întrebări cu privire la fiabilitatea Turciei ca aliat, spune Marc Pierini, fostul ambasador al UE la Ankara şi analist al Carnegie Europe. După noaptea de haos din 15 iulie şi în acest context tensionat cu oficiali de la Ankara, SUA „nu se poate să nu-şi pună problema focoaselor nucleare depozitate la Incirlik“, consideră Francois Heisbourg. Dar mutarea lor ar deteriora mai mult relaţia cu turcii.

Aceste îndoieli faţă de o ţară membră NATO din 1952 nu sunt noi. Dar ele au crescut în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia. Dar, după luni de îngheţ, relaţiile dintre Ankara şi Moscova sse încălzesc: Recep Tayyip Erdogan urmează să se întâlnească la începutul lunii august omologul său, Vladimir Putin, în Rusia.

Bruno Tertrais de la Fundaţia pentru Cercetare Strategică (IAS), cu sediul la Paris, spune că o ruptură cu NATO „nu ar fi în avantajul Ankarei, dar Erdogan este capabil să decizii puţin raţionale“.

Cancelarul german Angela Merkel a reiterat îngrijorarea Germaniei cu privire la riposta turcă faţă de puci. „Îngrijorarea mea vizează faptul că acţiunile sunt foarte dure şi că principiul proporţionalităţii nu prevalează întotdeauna“, a declarat ea joi în faţa presei.

Ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier a apreciat că epurările efectuate „depăşesc orice măsură“ şi că în faţa lor „nu putem tăcea“.

Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a avertizat Turcia implicit cu o îngheţare a negocierilor de aderare la UE dacă urmăririle penale împotriva puciştilor nu se fac cu respectarea prevederilor statului de drept.

"Chiar dacă sunt de părere că după tentativa de puci măsurile luate sunt disproporţionate, am nevoie să văd cum sunt trataţi aceşti oameni", a declarat Hahn cotidianului german Süddeutsche Zeitung. 

"Dacă rămâne cea mai mică îndoială că felul în care sunt trataţi nu este corect, consecinţele vor fi inevitabile", a avertizat el, făcând aluzie implicit la procesul de aderare la UE, lansat în 2005 şi care avansează de atunci cu viteza melcului, comentează AFP. 

Rusia încearcă să profite

În relaţia cu Turcia, Kremlinul continuă acelaşi joc al divizării NATO pe care l-a iniţiat de câţiva ani şi în interiorul UE.

Dacă Occidentul a reacţionat dur în faţa metodelor represive ale preşedintelui Recep Erdogn de a stârpi revolta pornită în sânul armatei, Vladimir Putin a jucat o carte a susţinerii manifestate faţă de actuala putere de la Ankara.

"Politica lui Putin este de a provoca o ruptura între Turcia şi NATO şi de a culege apoi roadele", crede Aleksnder Şumilin, reprezentantul Centrului de Studiu al Conflictelor din Orientul Mijlociu, din cadrul Institutului de Studii pentru SUA şi Canada din Moscova, citat de Bloomberg.

Din punctul său de vedere, stricteţea politicilor NATO implemetate de Turcia nu va mai fi atât de vizibilă, în acest moment, pericolul transformarii Mării Negre într-un lac prin închiderea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele fiind eliminat.

Este vital pentru Rusia să aibă un aliat în rândul statelor membre NATO care să ezite în cazul declanşării unui conflict între cele două tabere, a admis şi un oficial de la Moscova.

Chiar dacă nu îşi face iluzii că Erdogan va renunţa la statutul de membru NATO, vechi de câteva decenii, Putin speră să poată profita de pe urma sentimentului anti-american stârnit în Turcia în urma tentativei de lovitură de stat.