Summitul UE: cum s-au poziţionat ţările privind bugetul  pentru 2014-2020

Summitul UE privind bugetul pentru perioada 2014-2020 s-a încheiat ieri fără niciun acord. Iată care au fost poziţiile câtorva dintre ţările UE, aşa cum reies din bilateralele avute de liderii acestor ţări cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Franţa

Cel mai mare benefciar al Politicii Agricole Comune, Fraţa are interesul să păstreze bugetul alocat acestui domeniu la cel mai mare nivel posibil. Premierul Jean-Marc Ayrault a declarat : “Nici nu ne gândim să retragem măcar un euro de la PAC”. 

Chiar dacă, public,  Franţa apără Politica de Coeziune şi Facilitatea “Conectarea Europei”, nu se va opune,  probabil, îngheţării sau chiar reducerii bugetului acestora.

Parisul vrea un buget total de circa 960 miliarde de euro, sau circa 1% din PIB-ul UE, o poziţie apropiată de a Germaniei, care ar fi de acord cu îngheţarea actulului buget.

Parisul susţine principiul propriilor resurse şi evocă mereu ideea redirecţionării taxei pe tranzacţiile financiare către bugetul UE, idee la care Berlinul se opune.

Germania

Germania vrea îngheţarea bugetului la 1% din PIB-ul UE, adică 960 miliarde de euro.

Berlinul insistă în special pentru “o mai bună cheltuire”, sprijinind transferul banilor către noi politici, cum ar fi cercetarea şi inovarea.

La fel ca Franţa, Germania nu vrea reduceri de la PAC, dar ar putea fi de acord cu redistribuirea unor fonduri din agricultură către politicile de competitivitate în domeniul energiei, pe care le priveşte drept « o mai bună folosire a banului ». În privinţa fondurilor de coeziune, cel de-al doilea mare domeniu finanţat de la bugetul UE (36%), Germania este în general în favoarea cheltuirii de bani pentru a ajuta zonele mai sărace ale UE, deoarece o parte din bani sunt direcţionaţi către Germania de Est, însă ar vrea să evite orice creştere a contribuţiei Germaniei.

Polonia

Principalul beneficiar al fondurilor structurale (circa 67 miliarde pentru 2007-2013), Polonia se opune oricărei idei de reducere a acestora şi vrea să-şi asigure fonduri similare în viitorul buget pe termen lung. Potrivit cifrelor prezentate de Euractiv Polonia, guvernul polonez se aşteaptă la un total de 75 de milirde de euro.

Ţara are încă nevoie să-şi modernizeze infrastructura. De aceea, la fel ca blocul celorlalte ţări ex-comuniste, inclusiv România, consideră că austeritatea nu ar trebui folosită ca scuză pentru întârzierea proiectelor lor de dezvoltare.

Premierul Donald Tusk a respins propunerile preşedinţiei cipriote şi a preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, continuând să susţină propunerea Comisie Europene. Polonia susţine şi PAC, în alianţă cu Franţa.

Marea Britanie

Premierul britanic David Cameron a respins cifra propusă inţial de Herman van Rompuy (973 miliarde de euro).

Cameron vrea o îngheţare reală a cheltuielilor şi a cerut ca UE să-şi reducă bugetul ca “gest simbolic”, ameninţând să-şi folosească dreptul de veto dacă nu se întâmplă acest lucru. Dar comentatorii cred că poziţia dură a lui Cameron e rezultatul influenţei parlamentarilor eurosceptici din partidul său şi al temerii că îşi va pierde alegătorii în favoarea Partidului Intependenţei din Marea Britanie, eursceptic. Parlamentul britanic a votat pe 31 octombrie o rezoluţie care merge mai departe şi cere o tăiere a bugetului UE, ceea ce a pus presiune asupra lui Cameron la summit.

Spania

Confruntată cu un şomaj de peste  25%, premierul spaniol Mariano Rajoy, se bazează pe PAC şi pe politica regională, al căror beneficiar este ţara sa.

Propunerea lui Van Rompuy ar face ca Madridul să-şi piardă o treime din fondurile structurale şi 17% din subvenţiile pentru agricultură. După pachetele de ajutor şi măsurile dure de austeritate, presa spaniolă a scris că Rajoy este prea obedient faţă de UE.  ​Íñigo Méndez de Vigo,ministrul spaniol pentru Europa, a declarat că Spania preferă să nu existe un acord decât să existe un acord defavorabil ei, dar această declaraţie a fost văzută mai mult ca un gest tactic decât ca o ameninţare cu folosirea dreptului de veto.

Slovacia

Premierul Robert Fico a spus recent că Slovacia poate accepta anumite tăieri faţă de cadrul fnanciar propus, dar că nu va fi de acord cu tăierea fondurilor de coeziune.

Bratislava susţine taxa pe tranzacţii financiare, dar nu face o legătură clară între aceasta şi bugetul UE.  

Bulgaria

Bulgaria ţine şi ea la fondurile de coeziune şi vrea ca bugetul total şi PAC să rămână cel puţin la nivelul actual.

În privinţa PAC, Bulgaria spune că, dacă trebuie făcute orice fel de tăieri, ar trebui afectate acele ţări care primesc numai plăţi directe pentru agricultură. O altă prioritate pentru guvern este de a-şi asigura fonduri pentru continuarea dezafectării în siguranţă a centralei atomice de la Kolodui. Bulgaria nu este de acord cu introducerea taxei pe tranzacţii financiare.

România

Principala cerinţă a României a fost majorarea plăţilor directe pentru agricultori. România a încercat să obţină mai mulţi bani pentru fondurile de coeziune şi să rezolve o serie de chestiuni tehnice, precum co-finanaţarea proiectelor europene sau eligibilitatea TVA-ului.

Agricultorii români primesc, în acest an, circa 120 de euro la hectar, plăţi directe de la UE, în timp ce media  europeană este de 270 de euro.

România doreşte, printre altele, să i se calculeze subvenţiile agricole luându-se în calcul producţia excelentă din 2011, şi nu cea din 2012, puternic afectată de secetă. În ceea ce priveşte fondurile de coeziune, propunerea lui Rompuy ar fi sancţionat România pentru gradul slab de absorbţie.