Studiu: Peste 800 de decese au fost evitate datorită calităţii mai bune a aerului în timpul primului lockdown

Peste 800 de decese au fost evitate datorită calităţii mai bune a aerului în timpul primului lockdown din Europa datorat pandemiei de coronavirus, a anunţat, miercuri, Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene.

Comparând expunerea oamenilor la poluarea aerului, în perioada februarie - iulie 2020, în 47 de oraşe mari, oamenii de ştiinţă au concluzionat că măsurile guvernamentale de limitare a răspândirii coronavirusului au protejat oamenii de poluarea mortală, potrivit Reuters.

Studiul a constatat că închiderile şcolilor, restricţiile privind ieşirea din casă şi anularea evenimentelor au avut cel mai puternic impact asupra nivelurilor de dioxid de azot (NO2), un gaz nociv generat în mare parte de maşini.

În schimb, restricţiile de călătorie interne şi internaţionale au arătat un impact redus asupra poluării atmosferice locale.

Dioxidul de azot cauzează unele afecţiuni respiratorii şi cardiace şi, conform Agenţiei Europene de Mediu (EEA), este responsabil pentru 50.000 de decese premature în UE, în fiecare an.

Conform studiului, în mai multe oraşe din Franţa, Spania şi Italia nivelul de NO2  s-a înregistrat între 50% şi 60% în această perioadă.

Autorii studiului şi-au bazat estimarea privind scăderea numărului deceselor din cauza poluării pe modificările observate în concentraţiile zilnice de poluanţi, precum şi pe perioadele mai mici de expunere.

În cadrul cerectării au fost studiate intensitatea, momentul reducerii poluării aerului şi impactul asupra mortalităţii pe termen scurt.

Paris, Londra, Barcelona şi Milano au fost printre cele care au evitat cele mai multe decese, ca urmare a restricţiilor guvernamentale impuse din cauza pandemiei.

„Eficacitatea anumitor măsuri pot fi văzute clar”, a spus directorul CAMS Vincent-Henri Peuch, calificând rezultatele „extrem de semnificative”.

Profesorul Antonio Gasparrini de la London School of Hygiene and Tropical Medicine (LSHTM), care a colaborat la această cercetare, a adăugat că informaţiile ar putea fi folosite pentru a concepe politici mai bune în ce priveşte combaterea poluării aerului.

„Acest „experiment natural” ne-a dat o viziune asupra modului în care calitatea aerului poate fi îmbunătăţită prin măsuri drastice de sănătate publică, care ar fi dificil de implementat în vremuri normale”, a spus el.

AEM a estimat în decembrie anul trecut că expunerea la particule fine din aer a provocat aproximativ 307.000 de decese premature la niveul UE, în anul anterior pandemiei.