Senatul francez a adoptat o rezoluție prin care cere sancțiuni UE împotriva Azerbaidjanului
0Senatorii au susținut și întoarcerea nestingherită a armenilor în Nagorno-Karabah.
Senatul francez (camera superioară a parlamentului) a adoptat o rezoluție în sprijinul integrității teritoriale a Armeniei și a cerut, de asemenea, introducerea de sancțiuni împotriva Azerbaidjanului în legătură cu operațiunea sa militară din Nagorno-Karabah. Ședința a fost difuzată pe site-ul parlamentului. Pentru proiectul de rezoluție au votat 336 de senatori și unul împotrivă. În total, la ședință au fost prezenți 339 de senatori.
„Solicităm guvernului, împreună cu partenerii săi europeni, să ia toate măsurile diplomatice împotriva Azerbaidjanului pentru acțiunile sale agresive repetate împotriva Armeniei”, se arată în textul documentului. Autorii săi cer, de asemenea, o „revizuire completă a relațiilor UE cu Azerbaidjan” și introducerea de sancțiuni împotriva Baku, inclusiv „confiscarea fondurilor liderilor azeri și un embargo asupra aprovizionării cu gaz și petrol din Azerbaidjan” pentru „agresiune militară”. Separat, se propune „sub amenințarea sancțiunilor” să se obțină de la Baku eliberarea „deținuților civili și militari”, precum și restituirea cadavrelor soldaților armeni morți.
Textul vorbește despre încălcări constante ale integrității teritoriale a Armeniei de către Azerbaidjan și despre „planurile exprimate de a crea un coridor de transport prin zona Zangezur” prin teritoriul armean, pentru a conecta cea mai mare parte a țării cu Nahicevanul. În acest sens, senatorii reamintesc angajamentul Franței față de integritatea teritorială a Armeniei și cer retragerea forțelor azere de pe teritoriul acestei țări. Ei susțin, de asemenea, întoarcerea nestingherită a armenilor în Nagorno-Karabah.
Aceasta nu este prima rezoluție care cere sancțiuni împotriva Azerbaidjanului pe fundalul conflictului Nagorno-Karabah. Ultima astfel de rezoluție a fost adoptată în noiembrie 2022, dar de atunci Parisul nu a impus restricții asupra oficialilor de la Baku. De asemenea, guvernul francez nu a dat curs altor apeluri acceptate anterior din partea senatorilor cu privire la necesitatea recunoașterii Republicii Nagorno-Karabah.
Operațiune în Karabakh
Pe 19 septembrie 2023, a început o altă escaladare a conflictului în Nagorno-Karabakh. Baku a anunțat începerea unei operațiuni militare. Erevanul a numit ceea ce se întâmplă „agresiune pe scară largă”. Rusia a cerut părților în conflict să oprească vărsarea de sânge și să revină la un acord diplomatic. La 20 septembrie, s-a ajuns la un acord de încetare a ostilităților, iar a doua zi o întâlnire a reprezentanților Baku și ai populației armene din Karabakh a avut loc în orașul Yevlakh „pentru a discuta probleme de reintegrare”.
Pe 28 septembrie, președintele Republicii Nagorno-Karabah nerecunoscute, Samvel Shahramanyan, a semnat un decret privind încetarea existenței republicii de la 1 ianuarie 2024, dar deja la Erevan s-a declarat că un astfel de decret nu există. În decurs de o săptămână, aproape întreaga populație din Nagorno-Karabah, aproximativ 120 de mii de oameni, și-a părăsit casele și s-au mutat în Armenia.