"Sarko" şi "Sego", repriza a doua

Propulsaţi în turul al doilea, printr-o participare-record a electoratului, cei doi candidaţi luptă umăr la umăr pentru Palatul Elysee, într-o competiţie care pune faţă în faţă stânga

Propulsaţi în turul al doilea, printr-o participare-record a electoratului, cei doi candidaţi luptă umăr la umăr pentru Palatul Elysee, într-o competiţie care pune faţă în faţă stânga şi dreapta

Printr-o prezenţă-record la urne (85%), Franţa i-a trimis duminică pe Nicolas Sarkozy şi pe Segolène Royal într-o fascinantă şi posibil strânsă cursă pentru Palatul Elysee, programată peste două săptămâni, pe 6 mai. Câştigătorul va fi primul preşedinte al Franţei din generaţia tânără, născută după cel de-al Doilea Război Mondial, care va impune probabil un nou stil de lucru la Palatul Elysee.

Competiţia pentru turul al doilea îi va pune faţă în faţă pe radicalul Sarkozy, probusiness, pro-America, şi pe Royale, susţinătoarea unui buget mai mare pentru protecţie socială şi a unor relaţii internaţionale multipolare.

Dacă triumful lui Sarkozy, care a obţinut 31% din sufragii, era aşteptat, Royal şi-a uimit criticii, inclusiv pe cei din propria tabără, obţinând 26%, unul dintre cele mai mari scoruri înregistrate vreodată de socialişti. Ea a devenit prima femeie din istoria Franţei care a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Prin votul de duminică, Franţa a spus "nu" clar fundăturii pe care o reprezintă extremele stângă sau dreaptă, iar criticii lui Bayrou afirmă că electoratul a întors spatele şi fundăturii pe care o reprezintă o politică atractivă, dar probabil imobilă, de "centru extrem". Scorul obţinut în primul tur de scrutin, dar şi patru sondaje de opinie realizate duminică seara îl dau drept potenţial câştigător al turului al doilea pe Nicolas Sarkozy, însă analiştii spun că lupta va fi strânsă.

Există un curent puternic împotriva lui Sarkozy în rândul electoratului de centru şi de stânga, curent care, spun criticii, ar putea fi şi unul din motivele prezenţei masive la vot. Dezbaterile faţă în faţă la televiziune între "Sarko" şi "Sego", cum sunt ei cunoscuţi în Franţa, în următoarele zile ar putea fi decisive, în ciuda scorului mare obţinut duminică de Sarkozy.

Ieri, cei doi candidaţi şi-au reluat campania electorală.

Nicolas Sarkozy s-a adresat alegătorilor din oraşul Dijon, în estul Franţei, în timp ce Segolène Royal s-a îndreptat către sud, la Valence. Sarkozy şi Royal promit schimbări majore care vor scoate Franţa din apatie şi o preşedinţie mai puţin imperială şi mai apropiată de oameni.

Viitorul preşedinte va reconstrui "modelul francez"

Ambii candidaţi au promis în campaniile electorale, chiar dacă în mod diferit, reconstruirea "modelului francez", care a generat sistematic creştere economică mică, productivitate absurd de mică a forţei de muncă şi standarde de viaţă în declin, inclusiv pentru o parte a clasei de mijloc. Campania electorală a fost dominată de ideea de schimbare, într-o perioadă în care economia Franţei şi piaţa muncii au stagnat, iar influenţa internaţională economică şi diplomatică a Franţei
este în scădere. Francezii se tem de globalizarea care preia controlul şi de creşterea imigraţiei pe care o percep ca o ameninţare la adresa modului tradiţional de viaţă şi la adresa beneficiilor sistemului de protecţie socială.

Este pentru prima dată în istoria Franţei când unul din principalii candidaţi este o femeie. Candidatura lui Segolène Royal a stârnit o dezbatere despre locul femeii într-o societate tradiţional dominată de bărbaţi. O altă particularitate a acestor alegeri este faptul că Nicolas Sarkozy, la 52 de ani, ar fi cel mai tânăr preşedinte al Franţei după Valery Giscard d'Estaing, care a câştigat alegerile în 1974, la vârsta de 48 de ani.

Jacques Chirac şi Francois Mitterrand aveau amândoi peste 60 de ani în momentul când au fost aleşi. În Franţa, preşedintele alege premierul, poate dizolva parlamentul şi poate graţia condamnaţii. El este şi comandant suprem al forţelor armate, ce include un puternic arsenal nuclear.

Segolène Royal

Politică de sfidare la adresa preşedintelui SUA

Susţine organizarea unui referendum pentru Tratatul European revizuit

Promite să schimbe stilul stângii franceze - care priveşte cu neîncredere economia privată - apropiind-o de linia social-democrată scandinavă

Slogan electoral: "Împreună totul este posibil"

Candidatura ei a fost privită cu neîncredere, deoarece nu a deţinut niciodată o funcţie în guvern

Este pentru formarea unei Uniuni Mediteraneene între Franţa, Portugalia, Italia, Grecia, Cipru, Spania

Susţine un guvern comun şi impozite comune în cele 13 ţări care au adoptat moneda euro

Nicolas Sarkozy

Poreclit de socialişti "câinele de casă al lui George Bush", are o relaţie bună cu America, unde a fost într-o vizită oficială anul trecut

Este împotriva unui referendum pentru adoptarea Tratatului European revizuit şi susţine supunerea acestuia votului parlamentului

Promite impozite mai mici, costuri sociale mai mici pentru oamenii de afaceri şi încercarea de a mări forţa de muncă activă, care este la unul dintre cele mai mici niveluri în Europa

Are o imagine de rasist autoritarist în cartierele sărace şi multirasiale ale oraşelor. Pornirile autoritariste îi îngrijorează şi pe politicienii de centru şi dreapta

Slogan electoral: "O Franţă mai dreaptă este o Franţă mai bună"