Rusia nu dă semne că încetinește ritmul războiului, avertizează experții

Rusia nu dă semne că încetinește ritmul invaziei sale în Ucraina chiar dacă economia sa resimte presiunea războiului și armata suferă pierderi tot mai mari, evaluează un thinktank proeminent. În același timp, arsenalul Moscovei de rachete și drone devine o amenințare directă pentru Europa, relatează The Guardian.

„Puține indicii arată că abilitatea Rusia de a continua războiul împotriva Ucrainei pentru al cincilea an s-ar fi diminuată,” a declarat Bastian Giegerich, director general al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

Potrivit IISS, Rusia a cheltuit cel puțin 186 miliarde de dolari pentru apărare în 2025, o creștere de 3% în termeni reali, echivalentă cu 7,3% din PIB - peste dublul sumei cheltuite de decât SUA și de aproximativ trei ori mai mult decât Marea Britanie.

Fenella McGerty, expert în finanțe la thinktankul citat, estimează că încetinirea economiei ar putea reduce ușor cheltuielile militare în 2026, dar anii de creștere rapidă au oferit Rusiei un fond puternic pentru război. „Cheltuielile militare s-au dublat în termeni reali din 2021,” a spus ea.

De la invazia din 2022, Ucraina a rezistat, dar Moscova continuă operațiuni intense, chiar și după ce a înregistrat peste 1,2 milioane de victime potrivit estimărilor occudentale.

„În ciuda discuțiilor occidentale despre încetarea focului, Rusia intensifică atacurile asupra infrastructurii critice și centrelor urbane, folosind rachete de croazieră, balistice și drone kamikaze,” subliniază Giegerich.

Experții avertizează că Rusia resimte presiunea în ceea ce privește nivelul recrutării. Nigel Gould-Davies, expert în Rusia și fost ambasador britanic în Belarus, a declarat că recrutarea începe să fie insuficientă raportat la pierderile curente de pe front. Deși Rusia recrutează 30.000–35.000 de persoane pe lună, calitatea trupelor scade, întrucât este nevoită să apeleze la noi recruți „alcoolici, dependenți de droguri și persoane bolnave.”

„Dacă această tendință continuă, Kremlinul s-ar putea confrunta cu un ‘moment de adevăr,’ necesar pentru a doua mobilizare forțată, riscând tulburări sociale ca în septembrie 2022,” notează Gould-Davies.

Estimările victimelor rusești în război variază. Ministerul britanic al Apărării a raportat 35.030 de victime ruse în decembrie și 31.713 în ianuarie, o cifră ceva mai mică decât estimările occidentale de aproape 40.000 pe lună.

Între timp, Rusia folosește războiul pentru a testa noi tactici, rachete și drone, inclusiv o versiune modernizată a dronei iraniene Shahed-136, care ar fi capabilă să lovească ținte în Europa la până la 2.000 km.

„Aceste evoluții subliniază necesitatea ca NATO să investească urgent în apărarea antirachetă și anti-dronă,” a spus Giegerich, menționând incidentul din septembrie când 21 de drone rusești au intrat în Polonia, cauzând închiderea unor aeroporturi și forțând locuitorii din trei regiuni să rămână la adăpost.

Pentru a răspunde acestor amenințări, aliații NATO europeni și Canada s-au angajat să crească bugetele de apărare la 3,5% din PIB până în 2035. Totuși, IISS avertizează că atingerea acestui obiectiv va necesita investiții susținute, ceea ce va fi dificil de realizat pentru multe țări fără a tăia din cheltuieli în  alte sectoare.

Giegerich apreciază că probabil Europa va rămâne dependentă de SUA pentru informații militare, servicii cloud și active spațiale până în anii 2030. În contextul noilor amenințări, consolidarea apărării aeriene trebuie să fie de asemenea o prioritate.