Rusia, implicată în „complotul drahmei“

Rusia ar fi promis un sprijin financiar masiv Greciei, jucând astfel un rol paralel în planul „B“ de salvare a economiei elene, elaborat în secret de fostul ministru al Finanţelor, Yanis Varoufakis, şi de fostul ministru al Energiei, Panagiotis Lafazanis, la îndemnul premierului Alexis Tsipras.

Sprijinul financiar rusesc ar fi urmat să fie în valoare de 100 de miliarde de dolari pe trei ani, peste cele 86 de miliarde de euro prevăzute în cel de-al treilea plan de ajutor pentru Grecia, scrie atlantico.fr.

Banii acordaţi de ruşi Greciei ar fi trebuit să menţină importurile, să finanţeze funcţionarea administraţiei şi să susţină investiţiile.

Potrivit atlantico.fr, acest plan ar fi urmat să fie pus în aplicare după îndepărtarea unor directori de bănci din Grecia şi unor membri din conducerea Băncii Centrale.

Informaţii privind elaborarea în secret a unui plan „B“ de către Yanis Varoufakis şi Panagiotis Lafazanis, ajutaţi de 12 experţi din cadrul aripii radicale a formaţiunii de extremă stânga Syriza, la putere în Grecia, au apărut în presă la sfârşitul săptâmânii trecute.

Planul, elaborat de Institutul Rus pentru Studii Strategice

Potrivit cotidianului german Bild, planul ar fi fost iniţiat încă din mai 2014 de Institutul Rus pentru Studii Strategice (IRSS), aflat în subordinea Kremlinului.

Tot din mai 2014 datează primele contacte între IRSS şi Alexis Tsipras, care la acea vreme era liderul opoziţiei din Grecia. Chiar IRSS a anunţat, într-un comunicat publicat la 26 ianuarie, că a colaborat strâns cu noul premier grec.

Odată cu obţinerea victoriei în alegerile legislative şi preluarea mandatului de prim-ministru, la 26 ianuarie, Tsipras l-a însărcinat pe Varoufakis să adune o mică echipă cu care să elaboreze un plan alternativ privind ieşirea Greciei din zona euro.

Însuşi Varoufakis a recunoscut că s-a gândit încă din prima zi de la preluarea funcţiei de ministru al Finanţelor la posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro.

Conform unor dezvăluiri apărute duminică în publicaţia elenă Kathimerini, membri ai Guvernului grec voiau să golească rezervele Băncii Centrale şi conturile contribuabililor ţării pentru a pregăti revenirea la drahmă şi a favoriza ieşirea Greciei din zona euro.

În cele din urmă, Kremlinul şi-ar fi retras, la 6 iulie, propunerea privind acordarea unui sprijin financiar şi planul nu mai putea fi pus în aplicare. Tot în acea zi, Yanis Varoufakis şi-a anunţat demisia.

Într-un interviu pentru ediţia de duminică a ziarului RealNews, Panagiotis Lafazanis a recunoscut la rândul său că a îndemnat Guvernul să recurgă la rezervele Băncii Greciei, ceea ce reprezintă o sfidare a Băncii Centrale Europene (BCE).

Lafazanis, la fel ca Varoufakis, a fost remaniat la începutul lunii iulie, într-un gest considerat drept o concesie făcută miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Creditorii au revenit la Atena

Creditorii au revenit la Atena, unde discută cu guvernul Syriza în legătură cu cel de-al treilea pachet de ajutor financiar pentru această ţară. Echipa de negociatori – din partea Comisiei Europene, a Băncii Centrale Europene, a Mecanismului European de Stabilitate şi a FMI – aşteaptă introducerea urgentă de reforme, scrie „Kathimerini“, subliniind însă tensiunile care persistă la masa negocierilor, evidenţiate şi de faptul că discuţiile au fost amânate cu încă o zi.

„Dificultăţile de a avansa pe calea negocierilor sunt generate în primul rând de neîncredere“, reprezentanţii creditorilor fiind dornici să verifice în mod direct cifrele şi măsurile prezentate de greci, fapt considerat un „diktat“ de către autorităţile elene, scrie EUObserver.com.