Politico: Europa intră într-o săptămână decisivă. Liderii UE se confruntă cu întrebări importante cu privire la cheltuielile militare

Europa intră într-o săptămână crucială pentru viitorul securităţii sale, după un summit la Londra care a oferit o mulţime de promisiuni, dar puţine răspunsuri concrete.

Un grup de lideri mondiali şi-au petrecut duminica la Londra, meditând asupra întrebării care poate schimba istoria, şi anume dacă America se află încă în centrul alianţei de apărare a Occidentului. Potrivit unui diplomat european familiarizat cu discuţiile, „a existat un nou sentiment de urgenţă” în ceea ce priveşte protejarea securităţii colective a continentului după scenele șocante la care s-a asistat vineri la Washington, relatează Politico.

Liderii UE se reunesc pe 6 martie pentru a discuta despre apărarea europeană și Ucraina, iar această reuniune este indicată a fi un moment critic. Un anunţ istoric privind bugetele de apărare este posibil, a declarat diplomatul european, vorbind sub rezerva anonimatului. Dar acest lucru nu va fi uşor, având în vedere că unii lideri, în special premierul ungar Victor Orbán, îl susţin mai mult pe preşedintele rus Vladimir Putin decât orice plan de apărare a Europei de acesta.

Premierul britanic Keir Starmer, care a organizat summitul din 2 martie înainte de disputa Trump-Zelenski, a declarat că Europa „trebuie să ducă greul” atunci când vine vorba de protejarea Ucrainei de expansionismul rusesc de acum înainte, indicând realitatea unei prezenţe americane reduse pe scena mondială.

După ce, la începutul săptămânii, s-a apropiat de preşedintele SUA, Starmer se consideră un fel de clăditor de poduri, iar Marea Britanie, împreună cu Franţa şi Ucraina, urmează să elaboreze un plan de pace pe care să i-l prezinte apoi lui Trump - o schimbare semnificativă faţă de presupunerile anterioare, conform cărora SUA ar prelua iniţiativa. Planul potenţial include o forţă de menţinere a păcii condusă de Marea Britanie şi Franţa, pe care Starmer a numit-o „coaliţia celor dispuşi” - un ecou al grupului de ţări condus de SUA care a invadat Irakul în 2003. 

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că a lansat ideea unei încetări a focului de o lună, care s-ar aplica în aer, pe mare şi pe infrastructura energetică. Mai multe ţări au semnat pentru forţa de menţinere a păcii în spatele uşilor închise la summit, a declarat Starmer, adăugând că este nevoie de sprijinul SUA pentru a funcţiona. El a refuzat să spună care dintre guverne s-au angajat.

Premierul britanic a mai declarat că SUA este încă „un aliat de încredere” şi că „suntem de acord cu preşedintele cu privire la necesitatea urgentă a unei păci durabile, acum trebuie să o realizăm împreună”, potrivit Politico.

Toată atenția este îndreptată spre reuniunea de joi a liderilor UE

Guvernele sunt, de asemenea, de părere că un rol sporit în securitatea viitoare a Ucrainei înseamnă o capacitate militară mai mare şi, la rândul său, finanţarea pentru a o plăti. Aceste realităţi vor fi probabil în centrul atenţiei la reuniunea de joi, 6 martie, de la Bruxelles a celor 27 de lideri naţionali ai UE. În ciuda faptului că duminică s-a aflat la conducere, Starmer şi Regatul Unit, nu vor fi de faţă.

Vorbind pentru cotidianul francez Le Figaro după summit, Macron a cerut ca ţările NATO să investească mai mult în armatele lor.

„În ultimii trei ani, ruşii au cheltuit 10% din PIB-ul lor pentru apărare”, a spus el, adăugând: „Trebuie să pregătim ceea ce urmează, cu un obiectiv de 3 până la 3,5 la sută din PIB”.

Obiectivul actual de cheltuieli al NATO este de 2 % din produsul intern brut pe an, dar multe guverne europene nici măcar nu reuşesc acest lucru, spre supărarea lui Trump. Franţa trece cu greu de linia de 2,1 %.

Pentru a impulsiona masiv bugetele europene de apărare, preşedintele francez a îndemnat blocul să atace programele UE centralizate „care nu sunt utilizate”.

„Trebuie să acordăm Comisiei Europene dreptul de a utiliza o finanţare inovatoare. (...) Asta înseamnă fie împrumuturi comune, fie Mecanismul european de stabilitate (fondul de salvare creat în urma crizei datoriilor din zona euro) ... într-o primă etapă avem nevoie de 200 de miliarde de euro pentru a putea investi”, a mai spus președintele Franței.

La plecarea de la summit, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acum este momentul să „reînarmăm urgent Europa".

Şeful NATO, Mark Rutte, care a participat, de asemenea, la summitul de la Londra, a declarat că unele ţări s-au angajat să „majoreze” cheltuielile pentru apărare - dar, din nou, detaliile cu privire la care dintre ele şi cu cât rămân neclare.

Baza industrială de apărare a Europei are deja o capacitate limitată, ceea ce înseamnă că creşterea cheltuielilor de apărare ar putea fi lentă în a produce rezultate reale.Dincolo de retorica sporită a liderilor europeni, lipsa de detalii este evidentă. Esenţial este faptul că nu există, de asemenea, detalii cu privire la ce ar conţine, de fapt, orice plan de pace sau la modul în care Starmer şi Macron vor reuşi să obţină aprobarea Casei Albe.

Un al doilea diplomat european a remarcat, pentru Politică, că Zelenski trebuie să găsească cu disperare o modalitate de a crea o relaţie cu Trump şi de a semna acordul privind mineralele dintre SUA şi Ucraina, care ar fi trebuit să fie finalizat săptămâna trecută.

Diplomatul a declarat că situaţia actuală „implică intervenţia Regatului Unit şi a Franţei pentru a conduce”, dar că „logica este, de asemenea, că acordul privind mineralele va oferi SUA o miză comercială şi interese de afaceri fizic pe teren, astfel încât oferă un anumit grad de protecţie”.

Şi acest lucru nu spune nimic despre modul în care Europa îl va aduce pe Putin la masă pentru a negocia viitorul lor plan de pace. Kremlinul a exclus deja prezenţa unei forţe NATO de menţinere a păcii în Ucraina.

După summitul de duminică, Zelenski a declarat pentru Sky News că a existat comunicare între Casa Albă şi administraţia sa de la discuţia televizată de vineri, dar "nu la nivelul meu". De asemenea, acesta şi-a reiterat promisiunea de a demisiona în cazul în care Ucraina va primi statutul de membru al NATO.

Un alt participant la summitul de duminică - şi probabil un jucător crucial la următoarea reuniune de joi - prim-ministrul polonez Donald Tusk a părut optimist în solicitarea ca Europa să nu se mai bazeze pe garanţiile de securitate ale SUA.

„Cinci sute de milioane de europeni le cer celor 300 de milioane de americani să îi protejeze de 140 de milioane de ruşi”, a spus el. „Puteţi conta? Contaţi pe voi înşivă. Începeţi să contaţi pe voi înşivă”, a spus el.