„Plec. Nu mai am niciun motiv să stau”. Dezvăluiri despre summitul ce putea pecetlui soarta NATO

Fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg a relatat în cartea sa, „On My Watch: Leading Nato in a Time of War”, despre un moment crucial pentru alianța transatlantică, în primul mandat al lui Donald Trump, relatează The Guardian, care publică un extras din volumul ce va apărea pe 23 octombrie.

Înainte să câștige alegerile, Trump spusese că „NATO este învechită”. După ce a fost ales, Stoltenberg și-a propus un singur lucru: să-l convingă pe Trump să-și schimbe perspectiva.

„Sunt un mare, mare, mare fan al NATO! Mă bucur să vorbesc cu tine, aștept cu nerăbdare să lucrez cu tine”, a spus Trump în prima conversație telefonică cu șeful NATO, în 2017.

A fost o convorbire care a fost revelatoare și în același timp uimitoare prin faptul că președintele american părea să împărtășească aceleași opinii despre aspectele importante privind alianța, în special cheltuielile de apărare și faptul că statele europene trebuie să le majoreze substanțial.

Stoltenberg relatează și despre prima întâlnire cu Trump, în aprilie 2017, și neliniștea sa privind modul cum va decurge întrevederea.

„Intrați, băieți”, a spus el zâmbind, invitându-l înăuntru. Trump era așezat pe un scaun în biroul său.

Șeful NATO avea în minte imaginile cu strângerile puternice de mână, la limita durerii, pe care Trump le avusese cu alți șefi de stat, în special președintele francez Emmanuel Macron.

„Când Trump s-a ridicat, cu mâna întinsă, am fost puțin neliniștit. Dar strânsoarea lui s-a dovedit a fi aproape dezamăgitor de normală, nici puternică, nici moale”.

„Dar de ce nu puteți voi din NATO să ni se alăturați în Coreea? Ei dezvoltă arme nucleare și este ceva ce nu putem accepta”, a spus el brusc, în timp ce vorbeau despre Rusia.

Cu câteva luni în urmă, liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, declarase că pregătirile pentru testarea unei rachete nucleare intercontinentale se aflau acum în faza finală.

„Nu eram sigur ce voia să spună. Dorea ca NATO să intervină în Coreea de Nord?”, se întreba în sinea lui Stoltenberg.

„Domnule președinte, toți aliații sunt îngrijorați în privința armelor nucleare, dar nu cred că va exista vreun sprijin pentru bombardarea Coreei de Nord”, i-a răspuns el.

Preocuparea centrală a lui Trump: cheltuielile pentru apărare

„Pentru Trump, cea mai importantă problemă erau cheltuielile pentru apărare ale membrilor NATO. Am vrut să aibă o perspectivă mai pozitivă asupra alianței și adusesem un grafic ce ilustra mărirea cheltuielilor. Trump era în special preocupat de faptul că doar cinci state membre atinseseră obiectivul de 2% din PIB pentru apărare. I-am subliniat că mai multe țări erau aproape și că șase sau șapte urmau să atingă obiectivul în viitorul apropiat”.

Următoarea interacțiune crucială avea să fie la sediul NATO, cu ocazia unui summit al alianței. În aceeași zi, era inaugurat și noul sediu.

Trump refuzase să răspundă cu un „da” răspicat la întrebarea dacă SUA continuau să susțină clauza apărării colective. „De ce ar trebui să protejăm țările care nu sunt dispuse să plătească pentru propria securitate?”, răspundea Trump. 

La curiozitatea lui Trump, Stoltenberg a furnizat numele firmei care proiectase noul sediu. Întâmplator, aceeași firmă care construise  Trump International Hotel & Tower din Chicago .

„Îi cunosc pe oamenii ăștia. Sunt extrem de scumpi”, a exclamat Trump. „Nu înțeleg de ce i-ați ales pe arhitecții ăștia scumpi”.

În fața intrării principale, se afla o mică alee cu copaci nou plantați, cu peluze de o parte și de alta. Pe una dintre acestea se afla o epavă de oțel din Turnurile Gemene din New York; pe cealaltă, porțiuni din Zidul Berlinului.

„Cea mai mare forță a NATO este legătura durabilă dintre America de Nord și Europa. Am văzut puterea acestei legături după atacurile din 11 septembrie împotriva Statelor Unite”, și-a început secretarul general al NATO discursul la noul sediu NATO. 

Și domnule președinte Trump”, a continuat el, „acele atacuri au lovit chiar în inima orașului dumneavoastră natal, New York. Și, pentru prima dată, NATO a invocat clauza noastră de apărare colectivă, Articolul 5.”

Trump însă a început discursul subliniind amenințarea terorismului. Cu doar trei zile mai devreme, pe 22 mai, un atentat sinucigaș cu bombă lovise orașul Manchester din Regatul Unit. Trump a condamnat atacul, care a ucis 22 de persoane și a rănit sute. După aceea, abordat amenințarea reprezentată de Rusia.

Apoi a urmat subiectul fierbinte.

„Douăzeci și trei din cele 28 de națiuni NATO încă nu plătesc ceea ce ar trebui pentru apărarea lor”, a spus Trump. „Acest lucru nu este corect față de cetățenii și contribuabilii Statelor Unite.”

Președintele american nu se ținea de discursul pregătit, în care trebuia să vorbească inclusiv despre Articolul 5. Îngroșate cu un marker negru, președintele american adăugase cuvintele: „TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ”, „NU E CORECT” și „2% este minimul absolut!”.

Convorbire înainte de summitul NATO

Cu câteva săptămâni înainte de summitul NATO de la Bruxelles, în 2018, Trump a solicitat o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO.

În scurt timp, a devenit clar despre ce voia să vorbească președintele american.

„Germania plătește 1%! Este șocant”, a exclamat el la un moment dat.

Trump se întâlnise recent cu cancelarul german la acea vreme Angela Merkel. „I-am spus: «Angela, trebuie să scoți. Trebuie să cheltuiești 2%». Ea a răspuns: «Poate în 2030» – și a râs în timp ce spunea asta... A râs!”

El a spus că Statele Unite cheltuiesc 4% din PIB pentru apărare și acoperă 80-90% din cheltuielile NATO. „Și nu vom mai face asta. Vom plăti cât plătește Germania.”

Avertismentul lui Trump era evident: „Uite, dacă noi plecăm, plecăm. Aveți nevoie disperată de NATO. Noi nu avem nevoie de NATO.”

„Dacă Statele Unite s-ar retrage, alianța ar fi dispărut. Trump mă făcuse responsabil pentru posibila dizolvare. Voia să pun lucrurile la punct înainte de summit. Iar summitul era peste 12 zile”, scrie Stoltenberg.

Summitul din 12 iulie 2018

„Nato este important, dar este mult mai important pentru Europa decât pentru Statele Unite”, a declarat Trump în discursul său.

„Președinții americani au venit aici și au repetat asta ani în șir. Apoi au plecat acasă și nu s-a întâmplat nimic. Lucrurile doar s-au înrăutățit. Am un mare respect pentru Angela. Tatăl meu s-a născut în Germania. Mama mea s-a născut în Scoția. Deci, într-un fel, fac parte din UE. Dar asta trebuie să înceteze”.

„Am un mare respect pentru Europa. Am un mare respect pentru secretarul general, care a reușit să aducă mai mulți bani. Dar este foarte puțin în comparație cu ceea ce avem nevoie... Trebuie să vă plătiți partea. Angela ar putea plăti 2% astăzi, dacă ar vrea! În schimb, spune 1,5% până în 2025!”, a insistat el.

Trump a trecut apoi la ceilalți aliați.

„Când o țară bogată nu plătește, încearcă să ne păcălească, așa cum i-au păcălit pe fiecare președinte de la Reagan încoace. Trebuie să plătiți. Două procente este puțin. E o glumă! Trebuie să țintiți spre 4% dacă doriți o protecție adecvată. Fie plătiți 2% imediat, fie până la 1 ianuarie. Altfel, ne vom vedea de treabă Nu avem de ales”.

Când Trump a terminat, Angela Merkel s-a ridicat, a înconjurat masa de ședințe și s-a aplecat spre mine, povestește Stoltenberg „Trebuie să răspundem”, a șoptit ea. „Nu putem lăsa lucrurile așa.” 

Extras din cartea lui Stoltenberg

„Am luat o pauză de câteva minute. M-am consultat cu Angela Merkel, Emmanuel Macron și prim-ministrul olandez Mark Rutte, în timp ce Trump stătea aproape, cu brațele încrucișate, vorbind cu consilierul său pe probleme de securitate, John Bolton, și cu secretarul de stat Mike Pompeo. Am fost de acord că este exclus să mărim obiectivul de 2%, dar am discutat despre cum am putea gestiona cel mai bine situația și să-l liniștim pe președinte.

Când întâlnirea s-a reluat, Trump a spus că are nevoie de angajamente imediate.„Trebuie să discutăm despre asta acum. Altfel – știți, altfel, nu vom fi prieteni”, a spus el.

Apoi a sosit momentul de care mă temeam încă de la conversația noastră de acum 12 zile, când Trump spusese că Statele Unite vor continua să fie membre NATO doar dacă Germania și Statele Unite plăteau la același nivel.

„Plec de această întâlnire. Nu mai am niciun motiv să stau aici”, a spus Trump.

Acum totul o să se ducă pe apa sâmbetei, m-am gândit. M-am uitat în sală. Toți liderii aveau expresii grave. Toată lumea înțelegea că lucrurile erau în pragul colapsului – întregul summit, toate acordurile. Dacă un președinte american spune că nu mai dorește să-i apere pe ceilalți aliați și părăsește un summit NATO în semn de protest, atunci tratatul NATO și garanția sa de securitate nu mai valorează prea mult.

„Aceasta ar putea fi întâlnirea la care NATO este distrusă”, m-am gândit. „Și se întâmplă chiar sub conducerea mea. Alianța a reușit să funcționeze cu succes timp de 70 de ani – dar nu și după 12 iulie 2018.”

Angela Merkel a exprimat atunci ceea ce mulți gândeau. „Trebuie să aducem subiectul în fața parlamentelor și adunărilor noastre naționale”, a spus ea. „Nu putem să luăm decizii aici. Voi lupta din greu pentru a atinge obiectivul de 2% în 2024. Dar pur și simplu nu am majoritatea pentru nimic mai mult în ​​acest moment.”

Apoi, Trump a făcut ceva ce se întâmpla rar la astfel de întâlniri. A întrerupt-o. „E prea mult timp”, a spus el. „Mult prea mult.”

Însă Merkel a continuat să vorbească. „Trebuie să spun că nu simt că sunt tratată corect aici. Vorbești franc, Donald, așa că voi face la fel. Germania este al doilea cel mai mare contribuitor de forțe la NATO. Atacurile din 11 septembrie și din Afganistan sunt singurele momente în care a fost invocat Articolul 5. Asta a contribuit la protejarea Statelor Unite, în ciuda opoziției intense din țara mea, unde mulți au întrebat ce are Afganistanul de-a face cu noi. Germania poate face mai mult și probabil că putem face lucrurile mai bine. Dar acum trebuie să ne ținem de angajamentele pe care ni le-am asumat.”

Trump a luat din nou cuvântul, enumerândcât a cheltuit fiecare stat membru pentru apărare ca procent din PIB, ca și cum ar fi anunțat rezultatele la Eurovision. „Belgia: 0,9. Asta înseamnă mai puțin de 1%. Croația – oh, sunt atât de dezamăgit de tine, nu-mi vine să cred: 1,26%. Trebuie că te simți putrezită”, a spus el. „Estonia: 2%. Mulțumesc! Franța: 1,79. Nu-i rău, Emmanuel. Nu-i rău pentru tine. Nu ești președinte suficient de mult timp, probabil că va scădea. Germania: 1,2. Haide, Angela! Haide!”

„Regatul Unit: 2,1. Mulțumesc. Foarte bine. Statele Unite: 4,2% din cel mai mare produs intern brut dintre toate. Așa că, la fel de bine, ne puteți numi idioți”.

Apoi i-am dat cuvântul lui Mark Rutte. Nu a fost o coincidență. Eu și el ne întâlniserăm la Haga cu o săptămână înainte de summit, și discutasem cum l-am putea determina pe Trump să sprijine NATO, inclusiv subliniind faptul că cheltuielile pentru apărare crescuseră cu 33 de miliarde de dolari.

„Domnule președinte, ne-ați îndemnat să cheltuim mai mult și sunt de acord cu dumneavoastră”, a spus Rutte. „Și exact asta facem. Anul trecut, am cheltuit cu 33 de miliarde de dolari mai mult pe apărare datorită conducerii dumneavoastră. Așadar, acestea sunt vești bune pentru dumneavoastră.”

Lui Trump i-a plăcut asta. Treizeci și trei de miliarde. A dat din cap.

După o vreme, a scos markerul negru și gros pe care îl folosea întotdeauna, a mâzgălit ceva pe o foaie de hârtie, apoi mi-a întins-o. Scrisul lui era îngrijit și chiar caligrafic. Scria: „Domnule secretar general, dacă puteți spune că aliații NATO și-au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare datorită mie, cred că putem fi de acord.”