Partidele din Franţa au intrat în faza luptelor interne pentru a ajunge la putere. Coaliţia de stânga cere dreptul de a forma un guvern

Noul Front Popular (NFP), alianţa de stânga câştigătoare a alegerilor legislative anticipate din Franţa, l-a avertizat marţi "solemn" pe preşedintele Emmanuel Macron în privinţa menţinerii lui Gabriel Attal la Matignon, acuzându-l că „blochează“ numirea unui prim-ministru din rândurile sale, poziţie denunţată de tabăra prezidenţială, care pledează pentru „realism“ şi o coaliţie mai largă, relatează AFP.

Printr-un comunicat de presă comun, partidele de stânga au dorit să facă presiuni asupra şefului statului, care nu a convocat NFP, deşi alianţa a ieşit în frunte la alegerile legislative de duminică. Stânga spune că, dacă Macron "persistă" în refuzul a schimba premierul, ar fi "o trădare a spiritului Constituţiei şi o lovitură de forţă dată democraţiei". Liderul formaţiunii de extremă stânga Insoumis, Jean-Luc Mélenchon, l-a acuzat pe Emmanuel Macron că "blochează situaţia pentru a rămâne la putere cât mai mult timp posibil".

Rezultatele din turul doi al alegerilor parlamentare din Franţa au fost neaşteptate şi au crescut riscul de paralizie pentru a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene, notează AP.

În acest moment, Legislativul francez este fragmentat şi este împărţit între coaliţia de stânga Noul Front Popular, aliaţii de centru ai preşedintelui Emmanuel Macron şi Rassemblement National (RN) de extremă dreapta.

Cele trei partide principale ale coaliţiei de stânga – extrema dreaptă La France Insoumise, socialiştii şi Verzii - au început negocierile pentru a găsi un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Într-o declaraţie, coaliţia i-a cerut lui Macron „să se întoarcă imediat către Noul Front Popular" şi să îi permită să formeze un guvern.

Cu toate acestea, pentru a păstra „stabilitatea ţării”, preşedintele francez Emmanuel Macron nu a acceptat demisia premierului Gabriel Attal şi i-a cerut să rămână în continuare în funcţie.

Noul Front Popular "este principala forţă republicană din această ţară şi, prin urmare, este responsabilitatea sa să formeze un guvern ... pentru a pune în aplicare politicile publice aşteptate de poporul francez", a declarat deputatul Verzilor Cyrielle Chatelain.

„Dacă preşedintele continuă să ignore rezultatele, aceasta va echivala cu trădarea constituţiei noastre şi cu o lovitură de stat împotriva democraţiei, căreia ne vom opune cu fermitate", se arată în declaraţia semnată de Noul Front Popular.

Franţa se confruntă cu o situaţie politică incertă, după ce primul tur al alegerilor parlamentare a fost câştigat de extrema dreaptă, iar în cel de-al doilea scrutin, Noul Front Popular a ieşit pe primul loc, lăsând alianţa centristă a lui Macron în spate.

Cultura compromisului, care ar permite Franţei să evite paralizia instituţională, nu e tradiție în Hexagon. Viaţa politică franceză este polarizată şi dominată de clivajul dreapta-stânga. Ultimele alegeri au demonstrat clar acest lucru şi rezultatele lor contrazic dealtfel politica pe care a încercat s-o aplice de 7 ani preşedintele Emmanuel Macron. Constituţia cele de-a V-a Republici franceze a fost gândită, în anii ’50, pentru un om, pentru un preşedinte, în speţă, pe vremea aceea generalul de Gaulle. Totul a fost redactat pentru ca şeful statului să obţină o majoritate stabilă şi de lungă durată, cu un sistem electoral – votul majoritar în două tururi – care favorizează tocmai acest lucru. Problema este că acest sistem s-a anchilozat şi nu mai este viabil, spun analiștii.