Olandezul fără frontiere

Scriitorul olandez Mark Schalekamp (45 de ani) ignoră frontierele a 28 de state europene pentru a scrie cum arată, la firul ierbii, unitatea în diversitate.

Pentru următoarea sa carte, „Youropeans“, Mark Schalekamp, un scriitor olandez, face un tur în toate capitalele ţărilor membre în Uniunea Europeană, cu scopul de a intervieva, în fiecare oraş, un medic, un poliţist, un frizer, un antreprenor, un artist, un imigrant, o prostituată şi o vedetă locală. Mark Schalekamp vrea să scrie despre „familia“ UE, inspirat din poveştile unor oameni diferiţi, dar cu aceleaşi preocupări profesionale, întâlniţi în cele 28 de ţări. A plecat cu gândul să pună într-o lumină nouă – în termeni riguroşi – diversitatea europeană, dar şi – mai banal – cât de multe puncte comune sunt în visurile şi obiceiurile oamenilor, chiar dacă sunt despărţite de graniţe. Acum e la jumătatea traseului, după un stop făcut în România. Scriitorul e la fel de statornic. Ceva însă a mai pus pe listă: vrea să scuture lumea de prejudecăţile deseori false despre vecinii săi.

Mark Schalekamp a plecat vara trecută în turul UE. Avea acest ideal: de a-i cunoaşte îndeaproape chiar şi pe vecinii mai îndepărtaţi, dar care fac parte din acest „club“, numit Uniunea Europeană. Şi ce metodă mai bună de a petrece ore întregi, faţă-n faţă, cu oameni de peste tot, de la cei mai învăţaţi, la cei care-şi vând munca pe străzi, să ajungi să-i înţelegi? Schalekamp şi-a numit această idee „Youropeans“. Un proiect, aşa cum îi spune el, prin care să adune laolaltă poveştile de viaţă ale oamenilor, impresiile lor despre Uniunea Europeană, nemulţumirile şi dorinţele lor deopotrivă. Iar, la fiecare oprire, să găsească, de fiecare dată, opt europeni cu aceleaşi meserii.

28 de ţări şi oamenii de pe teritoriul lor
„Mi-am propus ca în fiecare ţară să întâlnesc oameni din exact aceste categorii - un poliţist, un frizer, un antreprenor, un artist, un imigrant, o prostituată şi o vedetă locală - în primul rând pentru a avea un numitor comun şi inedit al întregii experienţe. Apoi, cred că, prin discuţiile cu oameni care au niveluri diferite de educaţie, cu altfel de venituri, pot oferi o imagine de ansamblu, mai clară, despre o anumită ţară şi oamenii de pe teritoriul ei“, explică scriitorul.

Iar de la pictor la coafeză răspunsurile sunt precum diferenţele dintre Est şi Vest, fără ca acest lucru să fie neapărat o noutate. Dimpotrivă, în asta stă frumuseţea, consideră scriitorul. La fiecare oprire, de la „rafinata“ Lisabona, la „agitatul“ Berlin, Schalekamp îi întreabă dacă şi în ce fel se simt ei europeni, dar este curios şi cât de fericiţi sunt cu joburile lor. Care le sunt pasiunile, dorinţele, întrebări din astea de interviu.

 „Fireşte, medicii îmi spun deseori că au visat din copilărie să devină ce sunt acum, pe când o prostituată nu şi-a propus asta. Totuşi, la un nivel elementar, nevoile lor sunt foarte similare. Asta mă face să fiu din ce în ce mai convins că, dincolo de diferenţele culturale care există între ţări, un om din nord va putea foarte bine să distreze aşa cum o face cel din sud, de exemplu. Trebuie doar să fie deschişi şi să le respecte culturile“, e de părere olandezul.

Nu cred că este neapărat nevoie să avem o identitate europeană. Avem cu toţii diferite identităţi, aşa cum avem alte feţe şi roluri cu fiecare dintre prietenii noştri. Iar lucrul acesta nu trebuie să ne confuze. Cred că cel mai important e să acceptăm şi să respectăm toate aceste identităţi.

Grecii cei leneşi
Prin acest mix între cercetare şi jurnalism, Mark Schalekamp vrea să creeze o spaţiu deschis unde europenii să comunice, să-şi înţeleagă şi să-şi respecte valorile. Poate că în această aventură l-a împins şi o discuţie cu femeia care îi face curăţenie în casă, o imigrantă din Uganda. Timp de doi ani de zile femeia, care venise în Olanda să studieze artele, s-a luptat cu autorităţile olandeze. Voiau să o dea afară din ţară, pentru că făcuse un copil cu un olandez: „Ei i-a fost foarte greu să obţină actele din Uganda, iar problemele cu care s-a confruntat în Olanda au făcut-o să fie foarte critică la adresa statului. Iar, din păcate, astfel de situaţii sunt o mulţime, inclusiv între europeni“.

Schalekamp e sătul de preconcepţii de multe ori eronate, prea mult întărite de mass-media, despre o ţară cutare, despre vecinul x. Că s-au format, la nivel global, iar în Olanda mai mult decât în celelalte ţări membre UE, imagini despre români şi bulgari care fug în alte ţări să fure joburile altora sau că grecii sunt leneşi.

„«OK, suntem leneşi, dacă vreţi!», mi-a spus glumind un antreprenor de acolo. Şi mi-a explicat că ei, în loc să schimbe felul de a fi şi să devină aşa cum germanii cred că trebuie să fie o Europă modernă, adică extrem de muncitori, rămân aşa cum sunt. Şi e foarte bine! Grecii sunt un alt popor – ei muncesc să trăiască, nu invers. Şi, dacă se pricep la a se bucura de viaţă, de ce să încerce să fie altcineva?“, spune scriitorul împăciuitor.

Coafeza din România care nu ştie ce votează
În România, Mark Schalekamp a vorbit despre realizări şi probleme naţionale, chiar şi despre imaginea această rău famată a românilor cu antreprenorul Dragoş Anastasiu, managerul grupului Eurolines, şi cu Andrei Roşu, maratonist şi fost solist în formaţia „Gaz pe foc“. Aşa cum procedează de fiecare dată, i-a contactat înainte să vină în ţară. A aflat despre ei prin intermediul reţelelor de socializare, ambasade, presă, dar, alteori, e suficient de un telefon la poliţia locală.

Schalekamp a ajuns în Bucureşti cu câteva zile înainte de ziua alegerilor europarlamentare. Tocmai se văzuse cu Diana, care lucrează în Pipera, la un salon de înfrumuseţare. Ea era pregătită să meargă pe 25 mai la vot să aleagă următorul preşedinte al ţării, dar, iată, ce bine că s-a lămurit.

De la Portugalia la Croaţia
Mark Schalekamp şi-a început turul cu un prim stop vara trecută, în Portugalia şi plănuieşte să-l încheie în iarna aceasta, în Croaţia, cel mai proaspăt stat al UE. Toate profilurile oamenilor pe care i-a întâlnit se vor regăsi apoi într-o carte „mai mult scrisă de ei“, pe care urmează să o lanseze în luna iulie, anul viitor.

Pentru aceste călătorii, olandezul a avut nevoie de câteva zeci de mii de euro. O parte din ei au venit din platforma de crowdfunding (n.r. - tehnică de finanţare a proiectelor media folosind resurse online), pe care şi-a lansat-o odată cu site-ul www.youropeans.eu, dar a primit şi sponsorizări în valoare de 20.000 de euro.

Toate avantajele UE
Mark Schalekamp este un om optimist şi, recunoaşte ferm, uneori prea idealist. Nu toţi văd binele în Uniunea Europeană, deşi avantajele economice, stabilitatea pe care o oferă, uşurinţa cu care se poate călători şi munci dintr-un colţ în altul „it makes us so, so rich, can’t you see?“ (n.r. – ne face atât de bogaţi, nu e evident?). Nu-şi poate imagina un dezavantaj în a fi european decât acela că, pentru că Europa este un continent vechi, peste 50 de ani, cei din jur se vor uita la el probabil ca la un muzeu în aer liber, unde toată lumea e bătrână şi mai nimeni nu munceşte. Aşa glumeşte el.

A renunţat la corporaţie pentru scris

Mark Schalekamp are 45 de ani şi locuieşte în Amsterdam, Olanda. În urmă cu 7 ani, a renunţat la cariera de antreprenor pentru a deveni scriitor. Era managerul unei companii de responsabilitate socială, „Robin Good“, pe care a vândut-o însă după opt ani.

În prezent, Mark Schalekamp este jurnalist şi scriitor. Uneori, este moderator la conferinţe naţionale şi internaţionale şi ţine discursuri motivaţionale.  În 2011, a apărut primul lui roman, „De Parvenu“, care a fost tradus şi în limba engleză. Cea de-a doua carte, despre cum să-ţi construieşti jobul ideal, a apărut în iulie, anul trecut.