NATO ia în calcul adoptarea unei atitudini „mai agresive” împotriva războiului hibrid al Rusiei

NATO ia în calcul o abordare „mai agresivă” ca răspuns la atacurile cibernetice, sabotajele şi încălcările spaţiului aerian din partea Rusiei, a declarat pentru Financial Times (FT) amiralul Giuseppe Cavo Dragone, preşedintele Comitetului militar al NATO.

Alianța își reevaluează postura tradițională reactivă, pe măsură ce Europa se confruntă cu o creștere a incidentelor hibride legate de Rusia. Printre cazurile recente se numără tăierea cablurilor submarine în Marea Baltică, intruziuni cibernetice pe scară largă pe întreg continentul și activitatea dronelor în apropierea granițelor aliaților.

„Studiem totul... În domeniul cibernetic, suntem oarecum reactivi. Ne gândim să fim mai agresivi sau proactivi în loc să fim reactivi”, a declarat acesta.

Dragone a subliniat că, în timp ce răspunsurile cibernetice ofensive ar fi cea mai simplă opțiune - având în vedere că multe state membre posedă astfel de capacități - represaliile pentru sabotajul fizic sau incursiunile cu drone ar fi mai complexe.

De pildă, „atac preventiv” ar putea, în anumite circumstanțe, să fie clasificat drept acțiune defensivă. „Merge mai departe de modul nostru normal de gândire şi comportament”.

„O opţiune ar putea fi să fim mai agresivi decât adversarul nostru. (Problemele sunt) cadrul juridic, cadrul jurisdicţional, cine va face acest lucru?”, a argumentat el.

NATO a avut succes cu misiunea Santinela Baltică, în cadrul căreia nave, avioane şi drone navale au patrulat Marea Baltică, prevenind repetarea unor incidente precum tăierea cablurilor, în 2023 şi 2024, de către nave legate de flota fantomă a Rusiei, formată pentru a eluda sancţiunile occidentale.

„De la începutul misiunii Santinela Baltică, nu s-a mai întâmplat nimic. Asta înseamnă că această măsură de descurajare funcţionează”, a subliniat Dragone.

„Dacă tot ce facem este să continuăm să reacţionăm, nu facem decât să invităm Rusia să continue să încerce, să ne facă rău. Mai ales când războiul hibrid este asimetric – costurile sunt mici pentru ei, dar mari pentru noi. Trebuie să încercăm să fim mai inventivi”, a pledat un diplomat baltic.

În ciuda succesului operaţiunii Santinela Baltică a NATO, există încă îngrijorări în cadrul alianţei după ce un tribunal finlandez a respins un proces împotriva echipajului navei Eagle S, o navă a flotei-fantomă care a tăiat mai multe cabluri subacvatice de electricitate şi date. Tribunalul a motivat că nava se afla în apele internaţionale când a avut loc presupusul sabotaj, potrivit news.ro.

Întrebată dacă o atare abordare le-a dat navelor ruseşti o „carte albă” de a acţiona în apele internaţionale, ministrul de externe al Finlandei, Elina Valtonen, a declarat pentru FT: „Da, şi asta este o problemă”. Ea a confirmat că este luată în considerare adoptarea unei atitudini „mai asertive”.

„Până acum, nu cred că a fost nevoie de așa ceva. De asemenea, ar trebui să facem un pas înapoi şi să analizăm ce urmăreşte realmente agresorul. Atunci, probabil, nu ar trebui să mai fim isterici. Am avea propriu plan de acţiune şi ar trebui să avem încredere în el, deoarece  robust”, a explicat Valtonen.

Amiralul Dragone recunoaşte că una dintre probleme este faptul că NATO şi membrii săi au „mult mai multe limite decât omologii (ruşi), din cauza eticii, a legii, a jurisdicţiei. Este o problemă. Nu vreau să spun că este o poziţie perdantă, dar este o poziţie mai dificilă decât cea a omologilor noştri”, a declarat el pentru FT.

Şeful Comitetului militar al NATO a afirmat că testul crucial este descurajarea viitoarelor agresiuni. „Modul în care se realizează descurajarea – prin represalii, prin lovituri preventive – este ceva ce trebuie să analizăm în profunzime, deoarece în viitor ar putea exista şi mai multă presiune în acest sens”, a adăugat Dragone.

Europa se pregătește de război

Săptămâna trecută, Emmanuel Macron a anunțat că Franța reia serviciul militar voluntar în fața amenințării tot mai mari reprezentate de Rusia, la puțin sub trei decenii de la abolirea serviciului militar obligatoriu în țară.

Generalul-șef al forțelor armate franceze, Fabien Mandon, a stârnit indignare săptămâna trecută avertizând că Franța trebuie să fie pregătită „să-și piardă copiii”, adăugând că Rusia „se pregătește pentru o confruntare până în 2030 cu țările noastre”.

În același timp, Suedia analizează achiziționarea de rachete de croazieră și balistice cu rază lungă de acțiune, deoarece se așteaptă ca amenințarea militară a Moscovei să crească în următorii cinci ani, au avertizat Forțele Armate Suedeze într-un memoriu guvernamental.

Rachetele propuse ar putea atinge ținte aflate la o distanță de până la 2.000 de kilometri, oferind Suediei posibilitatea de a ataca în adâncul teritoriului rus.

Șeful Statului Major al Apărării, Carl-Johan Edström, a declarat că acestea vor fi folosite doar în cazul în care Rusia va ataca NATO și va fi invocat Articolul 5 privind apărarea colectivă.