NATO ar fi pus în dificultate de un atac armat al Rusiei

În cazul unei agresiuni din partea Rusiei, NATO ar întâmpina dificultăţi serioase în a apăra statele baltice folosindu-se de „metodele convenţionale” consacrate, potrivit publicaţiei germane „Der Spiegel” care citează surse apropiate de membrii organizaţiei transatlantice.

Statele din Estul Europei sunt încercate de sentimente de îngrijorare cu privire la Rusia, după ce Moscova a reuşit să obţină anexarea Crimeei şi după ce mobilizat cu o mână de fier 40.000 de trupe la graniţa cu Ucraina.

Statele Unite ale Americii şi-a exprimat solidaritatea trimiţând de asemenea 600 de soldaţi î la exerciţii militare comune în Estonia, Letonia, Lituania şi în Polonia. Aceste exerciţii comune au rolul de a consolida prezenţa NATO în estul Europei.

Totodată nu este mai puţin demn de luat în considerare că Rusia este capabilă să să construiască o ameninţare militară atât la nivel local, cât şi regional, într-un timp scurt şi într-un punct greu de anticipat.

La sfârşitul Războiului Rece, Europa a concluzionat că „şi-ar putea reduce capacităţile de a lupta în conflictele convenţionale, pe amploare  şi de mare intensitate”. „Prin prisma noii situaţii create de agresiune ilegală şi nelegitimă a Rusiei îndreptată împotriva Ucrainei, (NATO) a luat măsuri imediate pentru a asigura securitatea atât pe calea aerului, cât şi cea maritimă şi terestră”, a declarat Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO.

Criza din Ucraina apropie Finlanda şi Suedia de aderarea la NATO 

Unul dintre efectele neaşteptate ale crizei din Ucraina este apropierea Finlandei şi Suediei de Alianţa Nord-Atlantică, a declarat ministrul finlandez al apărării, Carl Haglund, citat luni de portalul finlandez de ştiri YLE şi de agenţia rusă RIA Novosti.

„Este oarecum paradoxal că acţiunile Rusiei au adus Finlanda şi Suedia mai aproape ca oricând de aderarea la NATO. Nu cred că aceasta era intenţia Rusiei”, a declarat ministrul Haglund la o conferinţă a formaţiunii pe care o conduce, Partidul Popular Suedez din Finlanda (RKP), citat de Agerpres.

O posibilă admitere a celor două ţări scandinave în NATO ar avea implicaţii considerabile pentru Rusia, mai ales dacă analizăm cazul Finlandei, ce are cu aceasta o frontieră de 1.200 de kilometri. În cazul unei consolidări a cooperării Alianţei cu Ucraina şi Georgia, atunci NATO ar avea sub control întreaga vecinătate vestică a Rusiei, de la Oceanul Arctic, până în Marea Neagră şi Caucaz. De altfel, Finlanda, Suedia, Ucraina şi Georgia sunt singurele state din afara NATO care au participat la programul de aplicaţii Response Force, desfăşurat de Alianţă în anul 2006 în insulele Capului Verde, din vestul Africii, constată agenţia rusă de presă.

Finlanda a semnat luna trecută un memorandum de înţelegere cu NATO, ce permite navelor şi avioanelor Alianţei să staţioneze pe teritoriul său şi prevede posibilitatea ca armata finlandeză să primească asistenţă dacă solicită acest lucru. În opinia agenţiei RIA Novosti, acest acord înseamnă practic că Finlanda va fi sub protecţia Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, ce prevede apărarea colectivă a membrilor Alianţei, notează Agerpres.

Şi Suedia a semnat la rândul ei un acord asemănător cu NATO. Analiştii militari au subliniat adesea că gradul de compatibilitate al armatei suedeze cu standardele NATO este mai ridicat decât cel al multor state deja membre ale Alianţei.