La UE, mizăm pe cartea sărăciei

În negocierile pentru viitorul buget al UE (2014-2020), România încearcă să joace tare, cu toate că o mai ajută doar faptul că diferenţele dintre regiuni sunt foarte mari.

România făcuse progrese, din primăvara acestui an, în negocierile pentru viitorul buget european, unde are interesul să primească sume cât mai mari prin politica de coeziune şi cea agricolă comună. Adus la Ministerul Afacerilor Europene, ca fost comisar european, Leonard Orban a reuşit, din poziţia reprezentantului ţării cu cele mai mici performanţe pe politica de coeziune, să fie lider al unui grup-cheie de negociatori.

14 state membre plus Croaţia, aşa-numiţii „prieteni ai coeziunii" s-au întâlnit la Bucureşti pentru a formula o poziţie comună şi a obţine, din bugetul UE, timp de şapte ani, finanţări consistente pe politica de coeziune şi cea agricolă. În contextul crizei, aceşti bani sunt cu atât mai importanţi. Pentru România, în mod special, atragerea fondurilor structurale este văzută de Comisia Europeană ca un element-cheie în creşterea economică.

Ce mai poate negocia Orban

Situaţia cheltuirii banilor UE de către România s-a deteriorat însă, administraţia publică este paralizată de luptele politice, fraudele blochează programe întregi, iar atenţia Guvernului e departe de folosirea inteligentă a banilor UE. Afectează deteriorarea situaţiei politice din România şi lipsa performanţelor poziţia Bucureştiului în negocierile pentru banii de la UE pe următorii şapte ani, după 2013? Orban este încă optimist. „Nu afectează. 

În continuare, România are un vot. Vă reamintesc că în Consiliul European, pentru că acolo se va lua decizia, poziţia noastră rămâne cea dinaintea acestor evoluţii. Sunt optimist că vom putea ajunge, chiar în ciuda unor posibile reduceri, la alocări substanţiale, în special pentru două politici (agricolă şi de coeziune)", a precizat Orban după ultimele negocieri pe acest buget, pe 24 iulie. 

Cum stau calculele

Cei care au de primit bani încă mai speră, dar statele net contributoare cer în mod constat reduceri. Comisia a venit în iulie cu o reactualizare, dată fiind luarea în calcul a Croaţiei, şi a cerut 1.033 de miliarde de euro faţă de 1.025 de miliarde. Este o actualizare tehnică şi obiectivă, consideră România. Alte state consideră că îngreunează negocierile. „Suma totală a crescut, e adevărat că pentru politica de coeziune a scăzut, din includerea sumelor pe care Croaţia urmează să le primească. Statele net contributoare cer ca reducerile să fie mai consistente şi se vorbeşte de o reducere de 140 de miliarde de euro (faţă de 100 de miliarde până acum)", a mai precizat ministrul român pentru Afaceri Europene. 

Blocajele pe bugetul de anul viitor

Până ca negocierile pentru bugetul UE din 2014 să ajungă la o concluzie, există mari neajunsuri la cel prntru 2013, la a cărui sumă se raportează viitoarele alocări. Bugetul pentru anul viitor a fost agreat la Consiliul pentru Afaceri Generale cu trei voturi „contra": Suedia, Marea Britanie şi Olanda, şi o abţinere, din partea Austriei. Votul avea nevoie de majoritate calificată. Şi acest buget a căzut victima reducerilor pe care statele membre vor să le facă atunci când vine vorba despre banii pe care trebuie să-i dea Uniunii Europene. Comisia nu a fost mulţumită cu acest rezultat, care lasă câteva miliarde de euro neacoperite.

 „Alegem ce facturi plătim, ce facturi amânăm"

În aceeaşi zi cu aprobarea bugetului pentru 2013, preşedintele Barroso a trimis o scrisoare tuturor şefilor de stat şi de guvern pentru a-şi exprima îngrijorarea cu privire la poziţia Consiliului pe această chestiune. Comisia Europeană arată că, potrivit deciziei Consiliului, s-ar ajunge la o sumă care ar fi cu 5,2 miliarde de euro mai mică faţă de cea solicitată pentru a lua în considerare nevoile de plată reale.

„Vă scriu acum pentru a-mi exprima îngrijorarea faţă de faptul că negocierile privind bugetul pe 2013 compromit deja spiritul acordului nostru recent, întrucât nu sunt puse la dispoziţie fonduri suficiente care să permită UE să achite nivelurile de sprijin convenite pentru numeroase proiecte care favorizează creşterea economică", se arată în scrisoarea lui Barroso.

Reducerea nivelurilor de plată cu peste 5 miliarde de euro în 2013, conform propunerii Consiliului, ar fi o falsă economie, a mai spus Barroso, care a avertizat că decizia ar avea consecinţe grave pentru redresarea economică, întrucât aceste reduceri ar afecta regiunile, cercetarea sau IMM-urile cu riscul ca, ulterior, acestea să fie lipsite de finanţare. „Deja, în 2012, ne confruntăm cu mari dificultăţi la procesarea cererilor de plată pentru cercetare, inovare şi coeziune.

Acest fapt ne plasează în situaţia regretabilă de a alege între facturile pe care să le plătim şi cele pe care să le întârziem la plată. Dacă nu vom aborda în mod corespunzător situaţia în bugetul pe 2012 şi dacă nu vom ajunge la un acord adecvat privind bugetul pe 2013, cu siguranţă această conjunctură inacceptabilă se va înrăutăţi", a spus Barroso.

Cifre

Comisia Europeană a cerut un buget revizuit de 1.033 de miliarde de euro, pentru 2014 - 2020. Statele membre ar urma să contribuie cu 1,08% din Venitul Naţional Brut, în timp ce la actualul buget contribuie cu 1,12%. Reducerile cerute de statele net contributoare se ridică la 140 de miliarde de euro.