INTERVIU VIDEO Şeful sindicatelor din UE: patru ani de austeritate riscă să demoleze 55 de ani de uniune a statelor europene
0Georges Dassis, preşedintele grupului sindical din cadrul Comitetului Economic şi Social European, interlocutorul oficial pe teme sindicale al tuturor instituţiilor europene, a fost oaspetele jurnalistului Cristian Unteanu în studioul ADEVĂRUL EUROPA de la Bruxelles.
„În acest moment nu numai modelul social european este pus sub semnul întrebării. Este ceva cu mult mai grav. Adevărat, deja această punere sub semnul întrebării a modelului social european este ceva foarte grav. Dar dacă ne uităm în spatele nostru, la istoria acestei Uniuni Europene care numără deja 61 de ani de existenţă, vedem că, de la naşterea primei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, timp de 55 de ani, a existat un progress continuu, lent, în sensul integrării europene….iar popoarelor europene, dincolo de bunăstare, au avut în toată această perioadă garanţia păcii….Ei bine, 55 de ani de eforturi în acest sens riscă să se prăbuşească datorită măsurilor care au fost luate în ultimii patru ani. Aceasta este de neînţeles”, remarcă Dassis încă din debutul interviului.
Măsurile acestea, afirmă Georges Dassis, sunt parte a unei politici de austeritate care a provocat efecte de mare amploare în toate ţările membre UE şi au provocat „abandonarea principiului care a stat la baza construcţiei europene, cel al nivelării constante spre un prag ascendant al bunăstării şi înlocuirea cu o nivelare constantă într-un sens descendent”.
Se distruge astfel principala atracţie pe care a prezentat-o mereu modelul european şi anume oferta unei bunăstări care a reprezentat mereu principalul argument pentru care ţările continentului nostru au dorit să devină membre UE. Iar acum, în condiţiile în care „austeritatea tinde să devină regulă”, cetăţenii acestor ţări sunt din ce în ce mai puţin motivaţi în a-şi menţine entuziasmul iniţial din momentul aderării, printre exemplele citate de Georges Dassis fiind Grecia, Cipru sau România.
Problema este că cei care plătesc pentru această criză, cei care suportă acum şi se pare că sunt condamnaţi să o facă încă mult timp de acum înainte sunt oamenii obişnuiţi, cetăţenii asupra cărora s-au concentrate cele mai multe dintre efectele nefaste ale crizei şi care plătesc pentru greşelile şi lipsa de viziune a guvernanţilor.
Iată de ce sindicatele europene au propus o serie de măsuri care să contribuie la găsirea de bani fără a mai apela la procedele nemiloase ale politicilor de super-austeritate, printer acestea numărându-se taxa pe tranzacţiile financiare şi stabilirea unui plafon de venit salarial minim garantat la nivel european. Această ultimă măsură, spre exemplu, ar fi o expresie reală a revenitii Europei la principiul solidarităţii sociale în care „vedem că avem o Uniune politică, dar nu şi una economică, în condiţiile în care se văd acum efectele faptului că nu avem o guvernanţă economică şi că rolul Băncii Centrale Europene aşa cum este definit în Tratate este în mod clar insuficient”.
Discuţia a abordat şi avertismentele lansate de mulţi analişti economici şi financiari privind posibile mişcări sociale de amploare, dublate de apariţia unor mişcări politice extremist care folosesc nemulţumirile populaţiei, potenţând un discurs eurosceptic sau chiar anti european.
„Trebuie să vă spun că sunt extrem de neliniştit în această privinţă. Actuala mişcare ascendentă a mişcărilor extremiste, fasciste, naziste, naţionaliste, sunt expresia disperării oamenilor. Adesea, se spune că ele sunt rezultatul ignoranţei, ceea ce într-adevăr este perfect posibil în cazul unor persoane, dar criza, mizeria, sărăcia şi lipsa de perspectivă sunt cele care împing oamenii înspre asemenea lucrui. Ele, evident, nu reprezintă o soluţie. Soluţia nu este de a da puterea în fiecare ţară unor mişcări naţionaliste deoarce, e foarte limpede că dacă asta se va întâmpla, mâine sau poimâine ajungem la război.”
Cristian Unteanu, Bruxelles.