În ciuda manevrelor Rusiei, încă o fostă republică iugoslavă, Muntenegru, se alătură NATO
0Fosta republică iugoslavă, Muntenegru, urmează să fie invitată ,miercuri, de miniştrii de Externe din statele membre NATO să adere la Alianţa Nord-Atlantică.
„Proiectul de declaraţie a fost aprobat de către Consiliul Nord-Atlantic“ la nivel de ambasadori, a declarat pentru AFP un diplomat aliat.
Decizia formală revine celor 28 de şefi de diplomaţii din statele NATO, care ar urma să adreseze oficial invitaţia acestei ţări de a se alătura Alianţei miercuri, în cea de-a doua zi a reuniunii miniştrilor de Externe ce va avea loc la Bruxelles.
Aderarea va deveni efectivă în „cel mult un an şi jumătate“, a explicat diplomatul , după o fază de negocieri şi după ratificarea documentului de către cele 28 de parlamente naţionale ale statelor membre.
„Aceasta ar fi o decizie istorică, arătând angajamentul nostru continuu în favoarea Balcanilor Occidentali şi ilustrând politica noastră a porţilor deschise", a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.
„Muntenegru a făcut o bună parte din drum pentru a se alătura familiei euro-atlantice", a mai afirmat Stoltenberg.
După separarea de Serbia şi proclamarea independenţei în 2006, Muntenegru, un stat cu 620.000 de locuitori, s-a angajat într-un proces de apropiere de NATO. Demersul său a primit recent sprijinul SUA, coloana vertebrală a organizaţiei.
Alte două state din regiune, Croaţia şi Albania, sunt cei mai noi membri ai NATO, la care au aderat în 2009. Şi alte trei ţări, Georgia, Bosnia şi Herţegovina şi Macedonia, de asemenea, aspiră să adere la Alianţă, dar ele sunt mult mai puţin avansate în drumul lor spre NATO. Cazul Georgiei, mai ales după războiul fulger cu Rusia din vara anului 2008, este considerat unul sensibil politic, deoarece Moscova a desfăşurat soldaţi în unele republici separatiste ale Georgiei.
Ucraina, de asemenea, doreşte să adere la NATO , dar Alianţa este conştientă de faptul că acest lucru ar fi un veritabil casus belli în ochii Moscovei, iar criza din estul Ucrainei face şi mai dificil demersul Kievului.
Manevrele Rusiei
Protestatari pro-ruşi conduşi de partidul de dreapta Noua Democraţie Sârbă (NOVA), au demonstrat timp de săptămâni pe străzile capitalei muntenegrene, Podgorica, cerând demisia premierului Milo Djukanovici, care să fie urmată de un guvern de tranziţie sau de alegeri anticipate imediate.
Djukanovici, care domină viaţa politică din Muntenegru ba ca preşedinte, ba ca prim-ministru încă din 1991, adică şi până, şi după separarea de Serbia în 2006, a spus că nu o să demisioneze. Şi-a acuzat oponenţii că ar da ascultare unor îndemnuri ale Serbiei şi Rusiei şi ar instiga la revoltă înainte de reuniunea miniştrilor de externe ai NATO de pe 1-2 decembrie. Scopul pro-ruşilor era să dea impresia că Muntenegrul este instabil aşa încât NATO să nu-i mai adreseze invitaţie de aderare.
Rusia, care îl acuză pe Djukanovic că ar încerca s-o demonizeze, a îndemnat muntenegrenii să se opună aderării la NATO, susţinând că extinderea Alianţei în Balcani este o „provocare” şi a avertizat că integrarea europeană nu o să aducă prosperitate ţării balcanice.
În cea mai recentă declaraţie difuzată de Ministerul rus de Externe se spune că aderarea Muntenegrului la NATO ar însemna „o nouă lovitură pentru securitatea europeană”.
„Rusia este evident împotrivă ca orice ţară să facă parte din NATO, iar acest lucru a cauzat conflictul din Georgia şi a jucat un rol important în conflictul cu Ucraina, spune Wolfgang Petritsch, preşedintele Fundaţiei austriece Marshall Plan şi fost negociator internaţional de rang înalt în crizele bosniacă şi kosovară din anii 1990, citat de Europa liberă. Balcanii de Vest, spune Petritsch , nu sunt consideraţi de Rusia o prioritate strategică de primă mărime, dar oricînd de iveşte o şansă, Moscova o foloseşte