Grecia riscă să intre într-o nouă criză politică şi economică

Grecia s-ar putea îndrepta spre o criză politică, evoluţie care ar periclita programul său de salvare financiară. Atena nu poate încǎ împrumuta bani direct pe pieţele financiare, dar şi mai îngrijorător pentru europeni este faptul cǎ grecii nu au fǎcut nici suficiente reforme pentru a putea ieşi de sub "tutelǎ" Troicii internaţionale.

Principalul indice al bursei din Atena, ASE, a scăzut marţi cu până la 11,3% în urma anunţului surprinzător al guvernului elen referitor la organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate în luna decembrie, relatează AFP.

Aflat deja în scădere puternică în timpul dimineţii de marţi, declinul indicelui a atins 11,3% la jumătatea şedinţei de tranzacţionare, cea mai amplă scădere înregistrată într-o singură zi după 1987. 

Acţiunile National Bank of Greece sunt în coborâre cu 15,61%, iar Piraeus Bank cu 17,91%.

Premierul Antonis Samaras a confirmat la televiziune numele candidatului guvernamental la preşedinţie, Stavros Dimas, fost comisar european şi ministru de Externe, care este membru al partidului Noua Democraţie.

"În ultimele luni, votul pentru desemnarea preşedintelui a fost transformat în şantaj politic, în scopul ajungerii la alegeri parlamentare anticipate. Pentru a pune capăt incertitudinii politice, guvernul nostru a decis anticiparea votului pentru alegerea preşedintelui", a spus Antonis Samaras.

În cazul în care 180 din cei 300 de deputaţi eleni nu vor cădea de acord asupra persoanei noului preşedinte înainte de sfârşitul anului, atunci coaliţia aflată la putere va fi nevoită să organizeze alegeri legislative anticipate, în care favorit este partidul anti-austeritate Syriza, de extremă dreapta. O astfel de perspectivă de schimbare a puterii nu este bine primită de pieţe.

Principalul partid de stânga al opoziţiei, Syriza, care conduce în sondaje, a declarat că, dacă va fi ales, va revoca majoritatea măsurilor de austeritate impuse Greciei de troika marilor creditori internaţionali.

Dacă va fi ales în funcţie, Stavros Dimas îl va înlocui pe actualul preşedinte Karolos Papoulias, care a avut două mandate începând din 2005.

Stavros Dimas, în vârstă de 73 de ani, a fost de două ori comisar european, în perioada 2004 - 2010, iniţial deţinând portofoliul Muncii, apoi cel al Mediului, înainte de a deveni ministru de Externe al Greciei în intervalul noiembrie 2011- mai 2012.

Deocamdată, miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat, luni, că sunt dispuşi să prelungească, pentru două luni, programul de asistenţă convenit cu Grecia. Conform calendarului iniţial acesta va expira la data de 31 decembrie 2014. Atât Grecia, cât şi creditorii internaţionali vor ca actualul program de asistenţă să fie urmat de o linie de credit preventivă, în cazul în care apariţia unor probleme economice îi va descuraja pe investitorii privaţi să împrumute bani Greciei.

Deşi, programul de salvare al Greciei în valoare de 240 de miliarde de euro, primiţi din partea UE şi FMI, se termină în acest an, ultima tranşă încă nu a fost plătită deoarece Grecia şi UE nu au căzut de acord asupra impunerii unor măsuri de austeritate suplimentare.