Grecia mai are doar câteva săptămâni până la faliment

Noul premier grec Alexis Tsipras va prezenta duminică, în faţa plenului Parlamentului de la Atena, planul prin care vrea să tragă Grecia din pragul falimentelui prin ieşirea de sub acordurile internaţionale de finanţare cu UE şi FMI. Însă jocul nervilor început de guvernul radicat de stânga intră în faza critică, pe măsură ce statul mai mare lichidităţile necesare pentru doar câteva săptămâni înainte de a intra în incapacitate de plată.

Tsipras va prezenta duminică planul de guvernare până în iunie, adică perioada de tranzit pe care a solicitat-o creditorilor internaţionali. Prim-ministrul va prezenta totodată şi planul de guvernare pentru următorii trei ani şi jumătate. 

Însă jocul periculos făcut de greci pare a intra în faza critică. Guvernanţii eleni au avertizat că mai au doar câteva săptămâni până când nu-şi vor mai putea onora plăţile, dacă nu va căpăta acces la fonduri suplimentare. Practic, au punctat analiştii, grecii au vrut să arate Germaniei cât de aproape se află de faliment un stat din zona euro. Intrarea în incapacitate de plată a Greciei ar avea consecinţe grave asupra tuturor ţărilor din uniunea monetară, iar UE ca întreg ar primi o lovitură dură. 

Este însă foarte puţin probabil ca, în actualele condiţii, guvernele din UE care au împrumutat Grecia în trecut să permită acordarea de noi împrumuturi din fondul de urgenţă al Uniunii, în contextul în care Grecia intenţionează să rupă acordurile de finanţare prin care aceleaşi guverne, alături de FMI, au împrumutat ţara falimentară cu 240 de miliarde de euro în 2011 şi 2012. 

Acum, prin ruperea acordurilor, guvernanţii de la Atena pun în pericol rambursarea a 195 de miliarde de euro - ceea ce a mai rămas de achitat din împrumuturile de urgenţă. 

Este un joc al nervilor, în care fiecare parte aşteaptă să vadă cine clipeşte primul. Atât Grecia, cât şi creditorii săi au câte ceva ce-şi doreşte cealaltă parte - Atena poate renunţa la retorica drastică şi poate relua programul de reformă suspendat, bazat pe privatizări şi consolidarea finanţelor, iar creditorii pot oferi Greciei mai mult spaţiu de manevră pentru asta prin relaxarea obiectivelor şi a măsurilor de austeritate impuse. 

Până acum însă, nici una dintre părţi nici măcar nu a intuit că este dispusă să asculte cealaltă parte şi să facă o propunere pe baza căreia se poate negocia. 

După ce partidul de extremă stângă Syriza a câştigat alegerile, veniturile din impozite ale statului au scăzut dramatic. Aceasta pentru că gruparea a promis în campanie că va elimina o serie de taxe, aşa că oamenii trag de timp în speranţa că nu va mai fi nevoie să le achite. 

Luna aceasta, Grecia trebuie să răscumpere obligaţiuni guvernamentale în valoare de două miliarde de euro. În martie, Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze o tranşă de 1,5 miliarde de euro din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional. 

Aceste angajamente ar putea fi onorate fără probleme, dacă Grecia ar primi următoarea tranşă, în valoare de 7,2 miliarde de euro, din împrumutul de la FMI şi UE. Guvernanţii refuză însă să ia banii în actualele condiţii de creditare şi vor renegocierea termenilor până la eliberarea banilor. Este însă foarte puţin probabil să ajungă la o înţelegere până la finalul lunii, când ar trebui livraţi banii. 

Gaura ar urma să fie acoperită prin vânzarea de obligaţiuni guvernamentale cu scadenţe medii. În vistieria grecilor ar trebui să intre şi bani pe care Banca Centrală Europeană şi alte bănci centrale din UE i-au câştigat din dobânzile obligaţiunilor elene. 

Nici acest plan nu are sorţi de izbândă. În primul rând, dobânzile cerute de investitori pentru a cumpăra titluri elene de stat au crescut semnificativ în ultimele zile, pe fondul temerilor legate de schimbările aduse de noul guvern. Apoi, agenţiile de evaluare financiară au revizuit în scădere ratingurile acordate Greciei, ceea ce duce la creştere costurilor de împrumut. 

Vineri, Standard & Poor’s a scăzut ratingul Greciei cu o treaptă, de la „B” la „B-”, adică doar un grad peste categoria nerecomandată investiţiilor - junk. Totodată, perspectiva de ţară a fost modificată de la „pozitiv” la „negativ”, ceea ce înseamnă că este probabil să asistăm la o nouă retrogradare. 

Economiştii agenţiei au motivat decizia prin faptul că răstimpul pe care guvernanţii greci îl au pentru a renegocia împrumuturile a scăzut. „Revizuirea în scădere a ratingului reflectă părerea noastră, anume că presiunile privind lichidităţile din sistemul bancar şi din economia elenă au îngustat răstimpul pe care guvernul îl are pentru a ajunge la o înţelegere pentru finanţare cu creditorii săi internaţionali”, arată S&P într-un comunicat. 

În aceeaşi zi, dobânda cerută de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni elene cu scadenţa la 10 ani a crescut cu 42 de puncte de bază, ajungând la 10,11%. Ca reper, atunci când dobânda pentru obligaţiuni la 10 ani sare de 6-7%, economiştii recomandă încheierea unui program alternativ de finanţare de urgenţă, nivelul fiind prea ridicat pentru a fi sustenabil. 

„Este foarte puţin probabil ca zona euro să dea fonduri adiţionale Greciei în următoarele luni, din moment ce poziţia Greciei este incertă şi este nevoie de negocieri serioase”, explică pentru Bloomberg Nicholas Economides, profesor de Economie la Universitatea din New York. 

Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene. Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/grecia-inc-o-dat-in-pragul-colapsului" target="_blank">View the story "Grecia, încă o dată în pragul colapsului" on Storify</a>]