Grecia cere Germaniei despăgubiri de război de 500 de miliarde de euro
0Pe măsură ce se apropie încă o dată de faliment, grecii au reluat pretenţiile financiare pentru ocupaţia nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Încă dinainte de a fi ales premier, politicianul de extremă stânga Alexis Tsipras a promis că se va lupta cu Germania pentru a obţine banii pe care Grecia „îi merită” ca urmare a pierderilor pe care le-a suferit sub bocancul nemţilor. Pentru prima dată însă, Tsipras a mers mai departe, înaintând şi o sumă care ar acoperi daunele istorice: 500 de miliarde de euro, adică mai bine de dublul Produsului Intern Brut anual al Greciei. Suma este de câteva ori mai mare decât toate estimările anterioare.
Până acum, grecii susţineau că au de recuperat în jur de 54 de miliarde de euro de pe urma unui împrumut pe care au fost forţaţi să-l acorde naziştilor şi pe care nu l-au recuperat niciodată. Pe lângă acesta, daunele cerute pentru distrugerea infrastructurii se ridicau la 108 miliarde de euro.
Pretenţiile Atenei vin însă numai după ce Germania a tăiat visurile măreţe de rupere a acordurilor cu FMI şi UE în baza cărora partidul lui Tsipras, Syriza, a câştigat alegerile. În plus, nemţii au refuzat să mai acorde grecilor orice alt ajutor financiar până când Atena nu şi-a reiterat angajamentul de a-şi achita în totalitate şi în condiţiile deja agreate datoriile. După ce a fost nevoit să accepte termenii Berlinului pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, Tsipras a tunat acum împotriva nemţilor, ameninţând chiar că va recurge la confiscarea bunurilor germane de pe teritoriul grec pentru a-şi obţine compensaţiile de război.
Mai exact, Nikos Paraskevopoulos, ministrul grec al Justiţiei, a ameninţat că va permite implementarea unei decizii deja existente a Curţii Supreme care prevede posibilitatea sechestrului pentru recuperarea datoriilor istorice. În 1997, instanţa supremă a decis că măsura poate fi aplicată în urma unor plângeri în acest sens. Ministrul Justiţiei din acea perioadă nu a autorizat aplicarea confiscării. „Autorizarea aplicării acestei decizii trebuie dată şi sunt pregătit să o dau'”, a declarat el în faţa Parlamentului de la Atena. Fără a abuza de subtilitate, oficialul grec a adăugat că o hotărâre definitivă în acest sens „depinde de evvoluţia negocierilor dintre Atena şi Berlin”.
Ca de fiecare dată, Berlinul a respins categoric orice pretenţie. „Considerăm rezolvate problemele referitoare la despăgubiri şi compensaţii, atât din plan legal, cât şi politic”, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel. Un acord bilateral semnat de Berlin şi Atena în 1960 ar fi soluţionat această chestiune, susţin germanii.