Franţa. Alegeri regionale, test pentru prezidenţialele de anul viitor

Francezii votează duminică în primul tur al alegerilor regionale, un scrutin cu aspecte de repetiţie generală cu mai puţin de un an înainte de alegerile prezidenţiale şi care ar putea duce la preluarea de către extrema dreaptă a mai multor teritorii, relatează AFP.

Criza COVID a umbrit în mare măsură o campanie electorală discretă pentru aceste alegeri proporţionale în două tururi, adesea evitate de alegători. În 2010 şi 2015, mai mult de un francez din doi s-a abţinut în primul tur.

Însă miza acestui scrutin, amânat cu trei luni din cauza situaţiei sanitare şi al cărui al doilea tur va avea loc pe 27 iunie, nu este mai puţin importantă, întrucât cele 13 regiuni ale Franţei au competenţe în domeniul transportului public, dar şi în cel al învăţământului secundar şi al amenajării teritoriului, în special.

Pentru prima dată, câteva dintre ele ar putea fi conduse de Rassemblement National (Adunarea Naţională - RN), partidul de extremă dreapta al lui Marine le Pen, scrie AFP.

Potrivit numeroaselor sondaje, RN conduce în primul tur în şase regiuni şi se află chiar într-o poziţie bună pentru a câştiga teritorii precum regiunea Provenţa-Alpi-Coasta de Azur, care include oraşele Nisa şi Marsilia din sud-estul ţării.

Pentru 51% dintre francezi, o victorie a acestui partid în alegerile regionale nu ar fi "un pericol pentru democraţie".

Este un semnal de alarmă pentru preşedintele Emmanuel Macron, în condiţiile în care Marine le Pen se află în sondajele de opinie foarte aproape în spatele şefului statului în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2022.

'"Pentru Marine le Pen, câştigarea unei regiuni ar declanşa o dinamică în pre-campania prezidenţială'', subliniază Stephane Zumsteeg, director al departamentului de opinie la compania de cercetare de piaţă Ipsos.

'"RN a fost lider în şase regiuni la ultimele regionale şi nu a câştigat niciuna. Suntem siguri că vor obţine multe voturi în primul tur, dar în turul al doilea este vorba întotdeauna de alianţe. O rată de abţinere foarte mare ar putea ajuta RN, dar o victorie rămâne dificilă'', temperează Christele Lagier, conferenţiar în ştiinţe politice la Universitatea din Avignon (sud-est).

În 2015, dreapta şi stânga şi-au împărţit regiunile, dar nu s-au calificat pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale, 15 luni mai târziu. La Republique en Marche (LREM, de centru, liberal), partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, nu exista la precedentele alegeri regionale din 2015.

'"Macron a reuşit să nu-şi lege destinul de imaginea partidului său, este un partid tânăr şi neidentificat, cu lideri pe care îi cunoaştem puţin, pe care îi vedem puţin", a spus Zumsteeg.

Potrivit sondajelor, nici o regiune nu ar cădea în mâinile LREM, dar prin jocul retragerilor şi al alianţelor partidul prezidenţial ar putea să susţină potenţialii câştigători în turul doi.

Duminică, 45 de milioane de francezi sunt chemaţi la urne şi au de votat aproximativ 1.700 de consilieri regionali responsabili de dezvoltarea economică, amenajarea teritoriului, transportul public regional, gestionarea liceelor şi formare profesională. Francezii vor trebui să aleagă şi peste 4.000 de consilieri departamentali ce se vor ocupa de ajutoarele sociale, protecţia copiilor, transportul şcolar, gestionarea şcolilor şi drumurile departamentale.

În mod normal, mandatul este de şase ani, dar, pentru ca următoarele alegeri regionale să nu interfereze cu alegerile generale din mai 2027, consilierii care vor fi aleşi acum vor rămâne în funcţie pentru aproape şapte ani, adică până în martie 2028.

Peste 60% din electorat ar putea rămâne acasă, potrivit unui recent sondaj realizat pentru ziarul economic Les Echos. Se prezice în particular un mare dezinteres din partea tinerilor şi a femeilor. 

Un recent sondaj arăta că 80% dintre tineri nu vor merge duminică la urne. Lipsă de informaţii, dezinteres total, semn de rebeliune? Greu de explicat de ce tinerii nu vor să voteze.

Intr-un recent articol publicat de Le Figaro, tinerii intervievaţi spuneau că nici măcar nu ştiu la ce folosesc regionalele. Alţii că nu ştiau că au loc alegeri duminică, şamd. Un politolog citat de acelaşi ziar conservator confirma dezinteresul tinerilor pentru alegeri. Pe de o parte, din lipsă de informaţii. Pe de altă parte, din cauza mizelor ascunse. In realitate, informaţiile date de presă se concentrează pe duelurile post-regionale. Dacă cutare partid sau personalitate pierde sau câştigă, ce impact va avea acest lucru asupra scrutinului prezidenţial de anul viitor? Puţină lume abordează însă mizele regionale.

Această lipsă de explicaţii din partea presei şi a candidaţilor, este un alt motiv care îi face pe tineri să se dezintereseze de regionale. Nimeni nu vede la ce foloseşte regiunea, care este impactul acesteia asupra vieţii cotidiene. Sau atunci, lumea o consideră un eşalon administrativ suplimentar, prins între ciocan – statul – şi nicovală - adică comuna.

Aşa se explică de ce tinerii nu sunt atraşi de oferta electorală prezentată la regionale. «Dacă nu înţeleg la ce foloseşte scrutinul, nu merg la vot» confirmă o profesoară de ştiinţe politice citată tot de Le Figaro. In plus, cum nu au fost mitinguri electorale din cauza epidemiei de coronavirus, vizibilitatea diverşilor candidaţi a fost şi mai slabă, notează RFI.

Toate studiile o confirmă, categoria de vârsta a devenit factorul cel mai puternic al participării electorale. Cu alte cuvinte, socializarea politică vine odată cu vârsta. Dintotdeauna, s-a votat mai mult la 50 de ani decât la 25. În ultima vreme însă, «efectul vârstă» a devenit predominant.