FOTO Spania fierbe din cauza Cataloniei: şcoli sigilate, urne ascunse, manifestaţii ample. Liderul catalan sfidează Madridul şi cheamă lumea la vot

Toţi ochii sunt îndreptaţi către Catalonia, unde tensiunile sunt la cote maxime cu o zi înainte de referendumul de autodeterminare convocat de separatişti şi interzis de justiţia spaniolă. Guvernul central face orice pentru a împiedica plebiscitul, mobilizând peste zece de mii de poliţişti şi sigilând birourile prevăzute pentru vot, în timp ce Guvernul regional dă asigurări că oamenii vor avea unde să-şi exprime alegerea.

UPDATE Autorităţile centrale spaniole au închis sâmbătă sistemul electronic de numărare a voturilor în Catalonia, informează DPA.

Odată cu blocarea sistemului de numărare, Madridul „a anulat“ efectiv referendumul, care a fost deja declarat ilegal, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Madrid, Inigo Mendez de Vigo.

Şeful guvernului central, Mariano Rajoy, a subliniat de mai multe ori că referendumul pentru independenţa Cataloniei nu va avea loc niciodată. Liderul separatist catalan Carles Puigdemont susţine contrariul.

- Textul iniţial

Dacă Madridul pledează pentru unitatea Spaniei, fermierii catalani intră cu tractoarele în Barcelona pentru a-şi obţine independenţa.

Sâmbătă, poliţia spaniolă a sigilat peste jumătate din posibilele locuri de desfăşurare a referendumului din Catalonia, transmite Reuters. Conform unui anunţ al Guvernului spaniol, 1.300 dintre cele 2.315 de şcoli anunţate de organizatori ca locuri de ţinere a plebiscitului au fost sigilate, în timp ce altele 163 sunt ocupate de către militanţi separatişti.

Susţinători ai referendumului au rămas pe timpul nopţii în mai multe şcoli, pentru a preveni aplicarea unui ordin al şefului poliţiei regionale catalane vizând evacuarea şi închiderea secţiilor de vot până duminică, la ora 6 dimineaţa, votul fiind programat să înceapă la ora 9.00.

Membri ai poliţiei catalane discută cu militanţi separatişti care au ocupat o şcoală din cartierul Garcia, Barcelona FOTO AFP

Pe de altă parte, poliţia spaniolă a mobilizat zeci de mii de agenţi în Catalonia şi a ocupat sâmbătă centrul de telecomunicaţii al Guvernului acestei regiuni din nord-estul Spaniei. Un purtător de cuvânt al Guvernului catalan a declarat pentru Reuters că cel puţin patru ofiţeri de poliţie au intrat în centrul său de telecomunicaţii şi urmează să rămână acolo timp de două zile.

Acţiunile poliţiei sunt completate de cele ale justiţiei. Vineri, Înalta Curte de Justiţie din Catalonia a ordonat împiedicarea votului electronic. De asemenea, Google a primit o înştiinţare de închidere a aplicaţiei care oferea informaţii referitoare la referendum.

Liderul separatist catalan Carles Puigdemont

Denunţând o campanie de cenzură, separatiştii catalani susţin însă că au resurse să organizeze votul. Liderul catalan Carles Puigdemont a declarat vineri pentru Reuters că referendumul va avea loc indiferent de măsurile luate de autorităţile de la Madrid. Potrivit lui, 6.000 de urne sunt ascunse şi urmează să fie folosite duminică.

Majoritatea catalanilor vor să participe la un referendum cu privire la viitorul lor în cadrul Spaniei. Ultimul miting de campanie pro-referendum a avut loc vineri seară. Participanţii la miting au fluturat steaguri în galben şi roşu, culorile Cataloniei, şi au format sloganul „referendumul înseamnă democraţie“. Ei au fost susţinuţi de sute de fermieri, care au invadat cu tractoarele Barcelona.

Tractoare în drum spre Barcelona FOTO Huffington Post

La Madrid în schimb, zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă în Plaza de Cibeles pentru a apăra unitatea Spaniei. Arborând drapelul naţional - roşu-galben-roşu - manifestanţii au strigat: „Catalonia face parte din Spania“. Alţi manifestanţi au cerut „Puigdemont, la închisoare“. Ei s-au strâns la apelul Fundaţiei pentru apărarea naţiunii spaniole (Denas), potrivit unui corespondent al AFP de la faţa locului.

Manifestaţie pentru menţinerea unităţii Spaniei FOTO AFP

De la începutul lunii septembrie, Spania traversează cea mai gravă criză politică de la moartea dictatorului Francisco Franco în 1975. La 6 septembrie, Parlamentul catalan a votat o lege pentru organizarea acestui referendum, sfidând astfel Madridul.

Acţionând la ordinul justiţiei, poliţia şi Garda Civilă au confiscat aproape 10 milioane de buletine de vot şi au închis 59 de site-uri de promovare a referendumului.

Majoritatea locuitorilor din Catalonia, care contribuie cu 20% la PIB-ul Spaniei, vor să se exprime în cadrul unui referendum legal asupra statutului regiunii lor, chiar dacă sunt divizaţi în privinţa independenţei. Conform unui sondaj neutru realizat în iulie, 49,4% dintre catalani ar vota împotriva independenţei, în timp ce 41,1% ar alege să trăiască într-un stat liber. Însă Guvernul de la Madrid s-a opus desfăşurării referendumului şi a îndemnat lumea să nu iasă la vot.