Fondurile europene în criză: motivele sancţiunilor aplicate de Bruxelles României. Cu ce soluţii vine Bucureştiul?
0Proiecte mari, implementare proastă, obiective ratate, personal insuficient, nerespectarea procedurilor la cel mai înalt nivel sunt doar câteva dintre problemele pe care autorităţile de la Bucureşti le-au descoperit în funcţionarea unuia din cele mai importante programe (POSDRU) prin care România primeşte fonduri europene şi care este blocat în acest moment, din cauza sancţiunii impusă de Comisia Europeană luna trecută.
Proiecte mari, implementare proastă, obiective ratate, personal insuficient, nerespectarea procedurilor la cel mai înalt nivel sunt doar câteva dintre problemele pe care autorităţile de la Bucureşti le-au descoperit în funcţionarea unuia din cele mai importante programe (POSDRU) prin care România primeşte fonduri europene şi care este blocat în acest moment, din cauza sancţiunii impusă de Comisia Europeană luna trecută.
Comisia Europeană a oprit decontările către România pe Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) din cauza mai multor deficienţe la nivelul managementului programului. Autorităţile de la Bucureşti au promis că vor lua măsuri pentru ca această întrerupere să dureze cât mai puţin.
Angajări rapide pentru gestionarea fondurilor UE
Guvernul a anunţat astăzi că a aprobat trei hotărâri pentru suplimentarea de posturi în mai multe structuri cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene. Pentru întărirea capacităţii administrative a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Guvernul a anunţat o suplimentare de 35 de posturi. "Nu apar posturi noi, sunt realocări şi redistribuiri de posturi la nivelul ministerului", a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. Au mai fost aprobate 20 de locuri de muncă la Ministerului Educaţiei, Cercetării, Turismului şi Sportului destinate doar structurilor responsabile pentru gestionarea fondurilor europene."Deciziile vin ca urmare a interesului pe care Guvernul îl are în ceea ce priveşte îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene", a afirmat purtătorul de cuvânt al Executivului.
Imediat după suspendarea plăţilor, la mijlocul lunii februarie, una din primele măsuri anunţată de Bucureşti a fost trimiterea pe teren a unui număr considerabil de experţi pentru verificarea implementării proiectelor. La scurt timp, a urmat o avalanşă de solicitări către beneficiarii proiectelor fie pentru confruntările contabile, fie declaraţii de conformitate. Toate aceastea riscă să îngreuneze procedura de reluare a plăţilor
Citeşte şi: Cum afectează întreruperea plăţilor pe POSDRU proiectele beneficiarilor şi cine ar trebui să le dea banii
Între timp, lansarea a patru linii de finanţare pentru proiectele pe 2012 în cadrul POSDRU a fost amânată, potrivit fonduri-structurale.ro, iar autoritatea de management a explicat care sunt cele mai grave deficienţe ale programului. POSDRU beneficiază de o alocare totală de 3,4 miliarde de euro din partea UE pentru perioada 2007 - 2013. Nivelul de contractare pentru acest program era, la sfârşitul lui 2011 de 84%, dar rata de absorbţie netă, adică inclusiv sumele decontate de Comisia Europeană după toate verificările de numai 5,48%. La nivel naţional, pe toate cele şapte programe operaţionale, rata de absorbţie a României este de 5,5%.
Problemele din sistem: proiectele nu au atins obiectivele ţintă
"Am început implementarea POSDRU cu proiecte mari, cu mari aşteptări, dar nu am reuşit să le gestionam. Mare parte din aceste proiecte nu şi-au atins rezultatele şi nu şi-au cheltuit bugetul", a declarat Carmen Roşu, la două saptamani de la preluarea conducerii Autorităţii de Management pe acest program, citată de fonduri-structurale.ro, în cadrul unei conferinţe dedicată Fondului Social European în contextul viitoarei perspectivei financiare 2014 - 2020. Conform acesteia, media cheltuirii banilor în proiectele contractate, în cadrul POSDRU, este de 70% din bugetul stabilit.
Roşu a mai vorbit despre lipsa de încredere a oamenilor în POSDRU, despre răspunsurile pe care instituţia le-a refuzat celor care au adresat întrebări referitoare la proiectele derulate. Această constatare vine târziu, după ce Institutul de Politici Publice (IPP) a câştigat în primă instanţă, la jumătatea acestei luni, un proces pe subiectul lipsei de transparenţă la Autoritatea POSDRU.