„Ecouri din 1938”. Planul de pace al lui Trump zguduie arhitectura de securitate a Europei, spun mulți experți

Planul președintelui american Donald Trump pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în Ucraina a stârnit un val de critici în rândul experților: documentul ar consfinți, practic, condițiile Kremlinului pentru capitularea Kievlui.

Doar că pericolul real, avertizează diplomați și analiști europeni, depășește cu mult frontul din Donbas: propunerile lui Trump lovesc direct în principiile pe care se sprijină securitatea întregului continent.

Planul cere Ucrainei să cedeze teritorii, să-și reducă drastic forțele armate și să-și limiteze alianțele — condiții mult mai dure decât cele discutate în orice rundă de negocieri anterioară.

Este, spun specialiștii, o rescriere brutală a regulilor europene: de la dreptul statelor suverane de a-și alege partenerii, până la interdicția modificării frontierelor prin forță.

„Versiunea inițială a planului subminează în mod clar securitatea europeană — nu doar a Ucrainei, ci a întregului continent”, explică în Kyiv Independent, Pavel Havlicek, cercetător la Association for International Affairs.

Dacă Kyivul ar fi împins să accepte propunerea așa cum e, „consecințele pentru Europa ar fi dezastruoase”, avertizează deputatul ucrainean Iaroslav Iurcișîn.

Arhitectura de securitate a Europei, desfăcută piesă cu piesă

În centrul documentului — elaborat de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, împreună cu negociatorul-cheie al Moscovei, Kirill Dmitriev — se află concesia care schimbă totul: cedarea întregii regiuni Donbas.

Ucraina ar trebui să abandoneze atât teritoriile ocupate de Rusia, cât și pe cele încă apărate de armata ucraineană. Zonele rămase ar urma să fie transformate într-o „zonă demilitarizată”.

„Pentru regiune și pentru întreaga lume, acest lucru ar arăta că dreptul internațional poate fi ignorat”, spune Iurcișîn, care avertizează că astfel de precedente pot reaprinde conflicte înghețate de ani buni în diverse colțuri ale globului.

Planul include și recunoașterea de către SUA a controlului Rusiei asupra Crimeei și a întregilor oblasturi Lugansk și Donețk — o concesie pe care Daniel Hamilton, expert la Brookings Institution, o numește „capitulare occidentală în fața schimbării frontierelor prin forță”.

NATO ar trebui, de asemenea, să înghețe lărgirea, iar Ucraina să renunțe la aspirațiile sale euro-atlantice — exact ceea ce Moscova clamează, fals, că ar fi provocat războiul.

Havlicek avertizează că o astfel de prevedere lovește în miezul logicii de securitate europene: suveranitatea nu se negociază, iar statele își aleg singure alianțele. Dacă acest principiu cade, cade și argumentul că extinderea NATO a făcut Europa mai sigură.

Planul vine cu limite clare inclusiv asupra NATO: Alianța nu ar avea dreptul să staționeze trupe pe teritoriul Ucrainei, iar avioanele europene ar fi relocate în Polonia.

„Direct sunt afectate și Polonia, și aliații ei”, atrage atenția Havlicek. „Impui limite nu doar Ucrainei, ci și vecinilor din UE și NATO — asta depășește orice linie roșie.”

Estonia avertizează că documentul „deschide ușa” cererilor mai largi ale Rusiei privind reorganizarea securității europene.

Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, insistă că textul trebuie să rămână concentrat pe încetarea războiului, asigurarea viitorului Ucrainei și reconstrucția țării, nu pe rescrierea garanțiilor de securitate din Europa.

Europa, scoasă din joc în discuțiile despre propriul viitor

Dincolo de conținut, modul în care a fost elaborată propunerea ridică alte semne de întrebare: nici Ucraina, nici aliații europeni nu au fost invitați la masă.

Mai multe surse citate de Kyiv Independent spun că planul a fost scris fără participarea Kievului și fără consultarea capitalelor europene.

„Pentru mulți din Cehia, asta a sunat ca Acordul de la München din 1938 — negociat despre noi, fără noi”, spune Havlicek.

Mesajul Estoniei este și mai ferm: chestiunile care privesc securitatea Europei nu pot fi decise peste capul Europei.

„Principiul <<nimic despre Europa fără Europa>> nu trebuie atins”, avertizează Tsahkna.

Răspunsul Europei

Ca reacție la presiunile Moscovei, mai multe state europene au elaborat o contrapropunere. Kremlinul a respins-o imediat ca fiind „neconstructivă”.

Varianta obținută de Reuters relaxează unele dintre limitele extreme impuse Ucrainei: plafonul armatei ar crește la 800.000 de militari, iar cererea de cedare suplimentară de teritoriu ar dispărea.

Planul european introduce și un element nou: o încetare a focului pe liniile actuale ale frontului și garanții de securitate din partea SUA, similare articolului 5 din Tratatul NATO.

Negocierile continuă. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și șeful de cabinet al lui Zelenski, Andrii Eermak, s-au întâlnit la Geneva pe 23 noiembrie pentru discuții suplimentare.

Deși Trump ceruse ca Ucraina să dea un răspuns până pe 27 noiembrie, Rubio a lăsat de înțeles că termenul poate fi flexibil.

„Se vede influența europeană în versiunile ulterioare”, spune Hamilton. „Nu există un termen-limită fix. Negocierile continuă — de data aceasta cu europenii la masă și cu ucrainenii având un cuvânt real de spus.”

Pentru Tallinn, un lucru rămâne limpede: Moscova nu și-a schimbat obiectivele. Kremlinul vrea control total asupra Ucrainei și reconfigurarea ordinii de securitate a Europei în favoarea sa.

Pentru a opri ambițiile imperialiste ale Rusiei, Europa trebuie să crească presiunea asupra Kremlinului și să sprijine ferm Ucraina — singura cale, spune Tsahkna, de a-l forța pe Vladimir Putin să renunțe la planurile sale expansioniste.