După atacurile informatice în scop electoral din SUA şi Franţa, Marea Britanie şi Germania sunt în alertă

Pirateria informatică este din ce în ce mai prezentă şi mai toxică în campaniile electorale . Hillary Clinton a fost victimă anul trecut, Emmanuel Macron vineri, iar acest pericol ameninţă şi viitoarele alegeri din Marea Britanie şi Germania, în cazul în care se organizează un răspuns adecvat, notează AFP.

Vineri seara, chiar înainte de sfârşitul campaniei prezidenţiale franceze, mii de documente interne ale echipei de campanei a candidatului centrist la preşedinţia Franţei , Emmanuel Macron, au fost publicate pe reţelele sociale.

Operaţiunea, numită „MacronLeaks“ de WikiLeaks, a fost imediat denunţată de candidatul centrist drept o încercare de a „destabiliza democraţia, aşa cum s-a văzut în Statele Unite în timpul ultimei campanii prezidenţiale.“

Serviciile secrete americane au acuzat atunci Rusia că a încercat să intervină în alegeri pentru a a-l favoriza pe republicanul Donald Trump, în special prin intermediul piratării echipei de campanie a democratei Hillary Clinton.

Proliferarea acestor operaţiuni de piraterie la scară largă ridică problema siguranţei pentru următoarele confruntări electorale din state importante,  începând cu alegerile parlamentare din 8 iunie, din Marea Britanie, legislativele din 11-18 iunie din Franţa şi parlamentarele din 24 septembrie din Germania.

Marea Britanie în alertă

Pentru expertul în cybersecuritate Ewan Lawson, de la centrul de cercetare Royal United Services Institute, posibilitatea unui atac care să perturbe alegerile britanice nu este „nerealistă“.

„Ne putem aştepta în mod rezonabil la unele furturi de date sau scurgeri de informaţii“, a spus el, subliniind vulnerabilitatea sistemelor informatice ale partidelor politice.

„Acestea sunt adesea lipsite de sisteme informatice solide, pur şi simplu pentru că nu este un (business) şi nu au o mulţime de bani pentru a-i aloca acestui domeniu.

Pentru a contracara ameninţarea, Regatul Unit a adoptat în luna februarie un nou instrument: Centrul Cyber Naţionale de Securitate (CNSC), care trebuie să protejeze ţara de asemenea operaţiuni orchestrate din Rusia sau din altă ţară.

 „Este incontestabil faptul că asistăm , în ultimii doi ani, la o creştere a atacurilor cibernetice contra Occidentului din partea Rusia“, a declarat şeful de CNSC, Ciaran Martin, care a promis recent resurse suplimentare pentru a asigura protecţia legislativelor.

„Acesta este un eveniment de importanţă naţională, suntem în stare de alertă“, a declarat el pentru Sunday Times.

În aprilie anul trecut, CNSC a invitat partidele politice britanice la seminarii  pe tema securităţii cibernetice pentru a le ajuta să-şi pună la punct dispozitive adecvate în peraspectiva alegerilor. 

„Problema nu este să ştii ce să faci atunci când sa întâmplat, ci pentru a lua măsurile necesare pentru ca nimeni să  nu intervină în procesul nostru electoral“, a declarat marţi Primul ministrul Theresa May.

Provocare internaţională

Problema se pune în termeni similari în Germania, care a anunţat, de asemenea, în luna octombrie, crearea unui departament cibernetic.

„Indiciile privind încercările de influenţare a alegerile s-au multiplicat“, a declarat Hans-Georg Maassen, preşedintele Oficiului pentru Protecţia Constituţiei germane (serviciile de infomaţii interne germane) arătând cu degetul tot spre Kremlinul.

Maassen a reamintit că Martin Schulz, candidatul social-democrat pentru postul de cancelar al Germaniei, a fost victima unei campanii de dezinformare spunând tatăl său a fost comandant al unui lagăr de concentrare.

Alte atacuri informatice majore şi campanii de „ştiri false“ au afectat, de asemenea, ţara:  piratarea  routerelor Deutsche Telekom, violul inventat asupra unui adolescente germano-ruse de către migranţi, atacul troian împotriva Bundestag-ului. 

Media germană suspectează în special Moscova că încearcă să influenţeze viaţa politică germană prin intermediul celor 3,2 milioane de cetăţeni din fostele republici sovietice, care s-au instalat  în Germania, după destrămarea URSS, şi care, dispun în mare parte de naţionalitate germană.

„Ştim că tema criminalităţii informatice este acum o provocare la nivel mondial“, a declarat cancelarul german Angela Merkel, în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin la Soci, marţi.

„Ceea ce pot să spun este că eu nu fac parte din oameni care se tem. Intenţionez să-mi fac campanie cu promovându-mi programul . Dacă vor exista infromaţii false grosiere (...) atunci evident, vom acţiona decisiv “, a avertizat oficialul german.

Cum se propagă ştirile false

În condiţiile în care un francez din doi are cont pe o reţea de socializare sau alta, este evident cum o astfel de ştire falsă, promovată intens de inamicii politici, poate avea efecte greu de reparat. Chiar dacă în Franţa folosirea de fake news, nu a avut amploarea  din recent campanie pentru alegerea preşedintelui american, o analiză chiar superficială demonstrează că ştirile false au devenit o obisnuinţă, o armă politică cu o amplitudine nemaivazută. În spatele acestui gen de manipulare, al acestor atacuri, stau de obicei puţini actori, de multe ori aceiaşi. În primul rând găsim aşa numita “factosfera”, o grupare de site-uri, conturi şi militanţi. 

Deşi nu toţi sunt apropiaţi de Frontul Naţional, gruparea doamnei Le Pen, ei difuzează analize despre migraţie şi Islam şi acţionează simultan şi coordonat, cu rezultate tot mai vizibile. Sfidând presa tradiţională, cei implicaţi în astfel de activităţi s-au numit singuri “reinfosfera”, un nume care încearcă să ascundă adevaratele intenţii clar militante.

Cât priveşte tehnica de manipulare în sine, metoda este de multe ori aceeaşi: un internaut găseşte o informaţie, adevarată sau falsă, şi o transmite către un aşa numit “centru de distribuţie”, care poate fi un site sau un cont de Facebook sau Twitter cu trafic semnificativ, care ţine de factosferă. Şi cum există tendinţa de a imita şi copia, ştirea respectivă este multiplicată, preluată de sute sau mii de ori şi în final poate ajunge pe un site considerat credibil, de unde este luată şi folosită de un responsabil politic sau altul, ceea ce dă amploare polemicii.

Fără să fie deloc o surpriză, teme precum Islamul sau migraţia au devenit recente preocupările de vârf ala “factosferei” şi au generat majoritatea stirilor false.