Declanşarea Brexitului este iminentă şi poate interveni încă de marţi

Declanşarea Brexitului pare iminentă, în contextul în care deputaţii examinează luni, în a doua lectură, proiectul de lege care autorizează Guvernul britanic să-l activeze, iar dacă îl adoptă, divorţul ar putea interveni încă de marţi, scie AFP.

Aprobat în primă lectură de către deputaţi la începutul lui februarie şi amendat între timp de Camera Lorzilor, textul - mai puţin în eventualitatea unei lecturi prelungite în Camera Comunelor - ar putea să fie adoptat definitiv de către cele două Camere ale Parlamentului încă de luni seara.

„Le voi cere deputaţilor să trimită textul în Camera Lorzilor în forma sa originală, pentru ca să putem începe să construim o Mare Britanie cu faţa către lume şi un nou parteneriat puternic cu UE“, a declarat sâmbătă ministrul britanic însărcinat cu ieşire ţării sale din blocul comunitar, David Davis.

Lorzii, membrii Camerei superioare a Parlamentului, au depus două amendamente - unul cerând protejarea drepturilor celor trei milioane de europeni care trăiesc în Regatul Unit, iar celălalt cerând ca Parlamentul să aibă ultimul cuvânt de spus asupra acordului cu Bruxelles.

Premierul irlandez Enda Kenny a dat asigurări că Bruxellesul se pregăteşte de o declanşare a Brexitului încă de miercuri, iar însărcinatul cu dosarul Brexitului în cadrul partidului de opoziţie laburist Keir Starmer a reafirmat duminică faptul că Theresa May intenţionează să activeze Articolul 50 miercuri sau joi.

Premierul conservator Theresa May a refuzat până acum să comunice o dată precisă, mulţumindu-se să repete că ea va activa până la sfârşitul lui martie Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care va lansa doi ani de negocieri în vederea ieşirii din UE.

„Parlamentarii noştri europeni mi-au spus clar că vor să meargă înainte cu negocierile, iar eu la fel“, a declarat May joi, la Bruxelles, la opt luni şi jumătate după referendumul care a decis Brexitul.

Un „divorţ“ costisitor

Liderii celorlalte 27 de state membre UE ar putea, astfel, să se reunească pe 6 aprilie într-un summit vzând să definească „liniile directoare“ ale negocierilor viitoare. Europenii vor căuta să facă corp comun în faţa britanicilor, susceptibili să exploateze disensiunile din cadrul blocului.

Între subiectele fierbinţi va figura factura de ieşire din UE. Bruxellesul ar putea să le ceară britanicilor până la 60 de miliarde de euro, potrivit mai multor surse europene, o sumă care corespunde angajamentelor pe care Londra şi le-a asumat deja în privinţa contribuţiei la bugetul european.

Situaţia celor trei milioane de europeni instalaţi peste Canalul Mânecii va trebui, de asemenea, să fie tranşată. Theresa May a refuzat, pentru moment, să le garanteze drepturile, înainte să obţină asigurări similare cu privire la cei 1,2 milioane de britanici care trăiesc în UE.

Negocierile ar urma să dureze doi ani, însă sarcina va fi titanică până se va ajunge la capătul „divorţului cel mai complex din istorie“, potrivit fostului ministru conservator William Hague.

Ipoteza unui eşec al negocierilor cu Londra nu este, de altfel, exclusă.

„Ne pregătim pentru toate rezultatele posibile“, a declarat duminică ministrul Brexitului David Davis. Iar Theresa May a avertizat, la rândul ei, că preferă „să nu existe un acord“ decât un „acord prost“ cu Bruxellesul.

Dacă va avea loc săptămâna aceasta, declanşarea Brexitului va coincide cu Congresul separatiştilor din Partidul Naţional Scoţian (SNP), vineri şi sâmbătă, la Aberdeen. Discursul lui Nicola Sturgeon, premierul scoţian şi şefa SNP, va fi, atunci, şi mai atent urmărit.

Sturgeon subliniază că o ieşire din UE ar putea să justifice organizarea unui nou referendum pe tema independenţei Scoţiei, deoarece regiunea s-a pronunţat cu 62% împotriva Brexitului. Joi, la BBC, ea a considerat „logic“ ca o nouă consultare să aibă loc în toamna lui 2018, după cea în care separatiştii au fost înfrânţi în seprembrie 2014.

În pofida faptului că nu se bucură de o majoritate, susţinerea unei independenţe a avansat în ultimele luni în Scoţia, potrivit unui sondaj Ipsos Mori publicat la începutul lui martie, care arată că 49% dintre scoţieni îi sunt favorabili în prezent.