Cum au fost ademeniţi în Belarus mercenarii ruşi arestaţi de Lukaşenko înainte de alegerile prezidenţiale din vara anului trecut

Noi detalii ies la iveală în legătură cu arestarea a 32 de mercenari ruşi în Belarus cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din august anul trecut.

Dimineaţa zilei de 29 iulie 2020 a fost tulburată la sanatoriul Belorusocika de intervenţia forţelor speciale belaruse. Suspicios pe toată lumea, inclusiv pe Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko a permis în acea zi demascarea a „32 de sabotori” la faţa camerelor de filmat. Presa fidelă regimului său îi prezenta ca fiind mercenari trimişi în Belarus cu misiunea de a perturba ţara înainte de scrutinul prezidenţial din 9 august. Kremlinul a strâns din umeri, în timp ce Ucraina a cerut predarea acestora, afirmând că sunt criminali de război.

La mai bine de un an de la aceste evenimente, noi detalii ies la iveală. Potrivit CNN, care citează trei foşti membri de rang înalt din serviciile secrete ucrainene, cei 32 de mercenari ruşi fusese ademeniţi în Belarus pentru a fi duşi, arestaţi şi judecaţi la Kiev pentru crime de război comise în Donbas.

Operaţiunea este demnă de un film în care spionajul se împleteşte cu acţiunea. Pentru atragerea mercenarilor în capcană, agenţii ucraineni au creat un site fals care ar fi aparţinut unei companii militare private din Rusia. Falsa companie propunea un contract avantajos, de 5.000 de dolari - mult peste cele oferite în domeniu - pentru paza unor instalaţii petroliere în Venezuela. Sute de ruşi s-au arătat dornici să plece în ţara din America de Sud.

„Am început să-i sunăm şi să le spunem: OK, omule, spune-mi ceva despre tine. Poate că nu eşti un luptător, ci un instalator sau ceva de genul acesta”, a declarat pentru CNN unul dintre agenţii ucraineni implicaţi în operaţiune.

„Apoi au început să dezvăluie informaţii despre ei, trimiţându-ne documente, legitimaţii militare şi dovezi cu locuri în care au luptat. Bingo, putem folosi asta”, a adăugat agentul ucrainean, care a vorbit sub rezerva anonimatului.

Mai exact, ţintele au început să trimită dovezi despre cine erau, ce experienţă militară aveau şi chiar despre bătălii şi incidente în care fuseseră implicaţi, unele dintre ele fiind potenţial incriminatoare în Ucraina şi în alte ţări.

Sanatoriul Belorusocika FOTO CNN

În urma verificării informaţiilor primite, autorităţile ucrainene au identificat 28 de mercenari Wagner care au luptat alături de separatiştii din Donbas şi pot fi judecaţi pentru crime de război.

Potrivit surselor CNN, operaţiunea a avut loc cu sprijin din partea CIA. Însă un oficial american de rang înalt a negat acest lucru.

Pe lângă cei 28 de mercenari, serviciile secrete ucrainene au chemat în Belarus şi cinci cetăţeni ruşi care nu aveau nicio legătură cu Wagner. Scopul era de a nu stârni suspiciuni. De ce au fost chemaţi în Belarus? Pentru că aceasta era singura ţară care nu era vizată de restricţii de călătorie cu Rusia. Cei 33 de mercenari credeau că de la Minsk vor zbura spre Caracas via Istanbul. Însă planul era ca ei să fie duşi în Ucraina.

Însă, odată ajunşi la Minsk, s-a produs o întârziere. Li s-a propus să-şi petreacă timpul relaxându-se la sanatoriul Belorusocika, situat la 15 minute de capitala belarusă. Întârzierea a fost, însă, suficient de lungă pentru ca serviciile de securitate din Belarus să afle de prezenţa lor şi să treacă la acţiune, spun sursele CNN.

FOTO CNN

Un fost consilier prezidenţial din Belarus a declarat pentru CNN că Lukaşenko a crezut iniţial că bărbaţii respectivi au fost trimişi de Moscova pentru a-l destabiliza înainte de alegeri. Potrivit acestuia, Minskul devenise confuz.

Şi Kremlinul părea surprins, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că nu deţine „informaţii complete” despre acest caz. Apoi Kremlinul a respins orice amestec în treburile interne ale Belarusului.

Lukaşenko a vorbit la telefon în acele zile atât cu Vladimir Putin, cât şi cu Volodimir Zelenski. Dacă Putin şi-a exprimat sprijinul pentru Lukaşenko după această discuţie, Zelenski a cerut predarea mercenarilor ruşi. La o săptămână de la discuţia dintre Lukaşenko şi Putin, cei 32 de mercenari au fost trimişi în Rusia.

Autorităţile ucrainene au refuzat să comenteze aceste informaţii pentru CNN.

„Dacă aceşti oameni ar fi ajuns aici, în Ucraina, detaliile actelor lor criminale ar fi devenit cunoscute în întreaga lume”, a declarat una dintre sursele CNN, exprimându-şi totodată regretul faţă de un eşec survenit după 18 luni de muncă.

„Ucraina ar fi putut să-i aducă în faţa justiţiei şi să arate că lupta noastră cu Rusia este serioasă şi că nu vom ridica mâinile în semn de predare”, a adăugat sursa CNN.