Cum ar putea România şi Polonia să întărească NATO şi UE

Două noi iniţiative de cooperare în care s-au implicat Bucureştiul şi Varşovia ar putea duce la îmbunătăţirea securităţii regionale, mai ales dacă acestea vor atrage de partea lor noi state.

Recentele acţiuni ale Rusiei în Crimeea şi în sud-estul Ucrainei au determinat Alianţa Nord-Atlantică să ia măsuri pentru întărirea capacităţilor organizaţiei, dar au determinat şi România şi Polonia, cele mai mari ţări care s-au alăturat NATO după 1999, să-şi redefinească poziţiile atât în interiorul Alianţei, cât şi în cadrul Uniunii Europene, notează „Foreign Affairs“ într-un amplu material pe marginea acestui subiect. 

Până de curând, Bucureştiul şi Varşovia nu au avut posibilitatea de a se distinge în cadrul Alianţei. Însă, având în vedere cu România este vecină cu Ucraina, iar Polonia are graniţă şi cu Ucraina, şi cu Rusia - mai precis cu exclava Kaliningrad -, aceste două ţări au elaborat două formate de colaborare la nivel regional menite să le întărească poziţiile nu numai în cadrul NATO, ci şi în cadrul UE: Formatul B9 (Bucureşti 9) şi Iniţiativa celor Trei Mări (3SI - Three Seas Initiative).

Formatul B9 reprezintă o iniţiativă de cooperare mai puţin cunoscută la nivelul majorităţii noilor membri ai NATO, notează autorii articolului, amintind că acesta a fost propus de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de omologul său polonez, Andrzej Duda, în noiembrie 2015, la Bucureşti, în timpul Summitului Statelor din Europa Centrală şi de Est.

Sub această umbrelă, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia au căzut de acord să dezvolte un grup special de cooperare regională care să sprijine obiectivele NATO care sunt menite să îmbunătăţească securitatea şi stabilitatea statelor baltice şi de la Marea Neagră.

Iniţiativa celor Trei Mări (cu referire la Marea Adriatică, Marea Neagră şi Marea Baltică) a venit un an mai târziu, la Forumul de la Dubrovnik, unde preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, şi cel polonez au propus crearea unei axe europene nord-sud în scopul de a întări cooperarea economică est-central europeană în cadrul Uniunii. Iniţiativa reuneşte statele din cadrul B9, alături de Austria, Croaţia şi Slovenia.  

Sprijinite mai degrabă de Washington

Ambele iniţiative sunt legate de noi ameninţări la nivelul securităţii regionale, în special de agresivitatea în creştere a Rusiei lui Vladimir Putin. 

Totuşi, notează „Foreign Affairs“, în actualul lor format, ele nu schimbă în principiu structura instituţională a Europei Centrale şi de Est şi nici nu au trezit prea mult interes sau simpatie din partea liderilor politici europeni. 

Până acum, doar Washingtonul şi-a arătat într-o oarecare măsură sprijinul pentru ele, în timp ce unii oficiali europeni, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, s-ar fi declarat îngrijoraţi cu privire la acestea, pe motiv că ar fi o tentativă de a diviza UE şi de a crea o contrapondere pentru Germania şi Franţa.

Însă prezenţa României şi Poloniei în formatele B9 şi 3SI face graniţele de est ale UE şi NATO mai sigure, în contextul în care ambele state găzduiesc elemente ale sistemului de apărare antirachetă NATO şi trupe NATO multinaţionale.

Extinderea spre est, de ajutor

Totuşi, pentru ca aceste iniţiative să aibă un impact mai mare, ar fi de dorit ca trei noi membri să fie cooptaţi: Georgia, Moldova şi Ucraina, state de care ambele formate sunt indirect legate prin intermediul programului Parteneriatului Estic.

În cazul includerii acestor ţări, scopul celor două formate ar deveni mult mai clar atât la nivelul instituţiilor centrale ale UE, cât şi la nivelul NATO. 

În plus, 3SI şi B9 ar putea contribui substanţial la dezvoltarea şi securitatea acestor state post-sovietice, care sunt apropiate de UE, dar care rămân într-o zonă gri de teama riscurilor şi a provocărilor cu care se confruntă.

Chiar dacă nu ar putea ajuta prea mult Georgia, Moldova şi Ucraina să-şi rezolve disputele teritoriale cu Rusia, extinderea spre est ar fi atât în interesul alianţei euro-atlantice, cât şi în interesul regiunii din est. Totodată, 3SI şi B9 ar ajuta nu numai cele trei state post-sovietice să-şi îmbunătăţească poziţia geopolitică, ci şi ţările care fac parte din aceste formate.

În plus, ambele noi organizaţii ar fi de folos Uniunii Europene şi NATO pentru ca acestea să-şi îndeplinească misiunile dincolo de graniţele lor de est.

Totuşi, până acum nu s-a discutat public despre o extindere a celor două formate. Nu este exclus ca în cadrul lor să existe membre reticente în acest sens. Astfel, ar fi necesare dezbateri ample în care să fie implicate cele trei state, dar şi cele care le sprijină în interiorul ambelor grupuri.

Iar organizaţiile occidentale şi guvernele din Europa Centrală şi de Est ar trebui să cadă de acord că restructurarea în acest mod a geopoliticii post-sovietice este utilă şi în interesul tuturor părţilor implicate. În acel moment, B9 şi 3SI ar putea începe să umple treptat actualul vid de securitate din zona gri a Europei de Est.