Criză fără sfârşit în Bulgaria. Cum a aruncat în aer scena politică cântăreţul Slavi Trifonov
0Anunţul lui Slavi Trifonov, liderul partidul anti-sistem „Există un astfel de popor”, de a forma un guvern minoritar, fără nicio consultare cu potenţialii săi aliaţi, aruncă în aer scena politică bulgară.
Câştigând alegerile legislative cu cu 24,08% din voturi conform rezultatelor finale anunţate, marţi, de Comisia Electorală Centrală, partidul „Există un astfel de popor” (ITN) le-a luat prin surprindere pe cele două grupuri anticorupţie care se aşteptau la negocieri de coaliţie. Liderul ITN, cântăreţul convertit la politică Slavi Trifonov, în vârstă de 54 de ani, a anunţat formarea unui guvern minoritar, fără nicio consultare cu potenţialii săi aliaţi. „Este evident că nu vrea sprijinul nostru”, a reacţionat liderul „Bulgariei democratice”, Hristo Ivanov, la postul de televiziune bTV.
El a numit abordarea lui Trifonov „şocantă”, denunţând, de asemenea, conţinutul programului său, care abia atinge reforma cheie a justiţiei. Ivanov a făcut apel la deputaţii ITN să „îşi revină în fire şi să reia dialogul”. „Există încă posibilitatea formării unui guvern pentru schimbări profunde“, spera el. „Scoală-te! Mafia afară“ (stânga,), un alt grup implicat în demonstraţiile masive din vara anului 2020, s-a indignat şi el. „El nu a primit încă un mandat de la preşedinte pentru a forma un guvern”, aşa cum prevede Constituţia, a declarat pentru AFP copreşedintele Nikolai Hadjiguenoi.
Economistul Nikolai Vasilev, propunerea ITN de premier
Deocamdată, propunerile ITN pentru guvernare sunt tineri puţin cunoscuţi, majoritatea şcoliţi în vest. Opt dintre miniştrii propuşi sunt femei. Propunerea ITN pentru prim-ministru este Nikolai Vasilev, un economist care a fost premier adjunct în anii 2000. Trifanov nu şi-a păstrat pentru sine niciun post în guvernul propus. Fără sprijinul altor partide, guvernul ITN nu ar putea trece în Parlament. „Slavi”, cântăreţ şi realizator de televiziune, a renunţat el însuşi la funcţia de prim-ministru, delegând funcţia lui Vasilev, susţinut în trecuta legislatură de Partidul Minoritar Turc a cărui reputaţie a fost pătată de acuzaţiile de corupţie. Trifonov a fost aspru criticat pe contul său de Facebook, reafirmându-şi independenţa.
Risc de noi alegeri anticipate
Fostul prim-ministru Boiko Borissov, ţinta protestatarilor de anul trecut pentru presupusul său rol în corupţia endemică, şi-a exprimat scepticismul , spunând că oficialul ITN„abuzează de încrederea” alegătorilor. Partidul său conservator GERB a ocupat locul al doilea, cu 23,51%. din voturi, cel mai slab scor al său după un deceniu la putere. Socialiştii, clasaţi pe locul trei, cu 13,39% din voturi, l-au acuzat pe Slavi Trifonov că a „dat o lovitură gravă parlamentarismului”. „Nu am luptat în tot acest timp împotriva lui GERB pentru a înlocui un model autoritar cu altul“, a declarat preşedintele PSB, Kornelia Ninova.
Noul Parlament urmează să se întâlnească săptămâna viitoare şi abia atunci preşedintele Roumen Radev va mandata prima forţă parlamentară ITN să alcătuiască cabinetul. În cazul unui nou eşec, analiştii nu exclud noi alegeri anticipate care ar coincide cu alegerile prezidenţiale programate pentru octombrie. Bulgaria a organizat alegeri parlamentare în aprilie, dar niciunul dintre partide nu a reuşit să formeze un guvern. În scrutinul din 11 iulie, ITN a câştigat cu 92 de mii de voturi mai mult decât aveau pe 4 aprilie. În schimb, GERB au pierdut 200 de mii de voturi.
Cu toate acestea, dacă Trifanov eşuează în a forma un guvern, Borisov ar putea profita de această şansă pentru a se prezenta ca fiind singurul om capabil să organizeze ieşirea din impasul politic. Patru alte partide au trecut pragul intrării în parlament. Partidul Socialist Bulgar (BSP) s-a clasat pe locul al treilea, cu 13,39%. Gruparea Bulgaria Democrată a obţinut 16,64% din voturi. Mişcarea pentru drepturi şi libertăţi, partidul etnicilor turci, a obţinut 10,71% dintre voturi, iar alianţa anticorupţie de stânga „Ridică-te! Golanii criminali – afară!” a terminat cu 5,01%. Alte câteva partide nu au trecut pragul de 4% necesar pentru a intra în parlament. Printre acestea se află şi două partide naţionaliste.