Consiliul Europei face concesii Rusiei, care ameninţa cu ieşirea din organizaţie

Cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au adoptat vineri o declaraţie comună prin care răspund, în parte, revendicărilor Rusiei, deschizând astfel calea unei relaxări a relaţiilor tensionate după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, relatează Reuters.

Textul a fost adoptat ”fără discuţii” de către Comitetul Miniştrilor de Externe, reuniţi la Helsinki cu ocazia transferului preşedinţiei semestriale a organizaţiei pentru apărarea democraţiei şi drepturilor omului de către Finlanda Franţei, potrivit unei surse din cadrul CoE.

Însă doar 39 dintre cele 47 de state membre au susţinut această declaraţie în cursul unui vot organizat la Strasbourg, înaintea întâlnirii de la Helsinki, a declarat o sursă apropiată Comitetului.

Ucraina şi-a afişat reticenţa faţă de oferirea unor concesii Rusiei ”fără nimic în schimb”, potrivit acestei surse. Poziţia ucraineană a fost susţinută de către Georgia, Polonia, ţările baltice şi Regatul Unit.

Însă Parisul şi Berlinul au făcut manevre cu scopul de a evita ieşirea Rusiei din organizaţie, o ameninţare agitată de Moscova.

Declaraţia susţine Rusia în contestarea sancţiunii impuse delegaţiei ruse în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), unul dintre cele două organisme statutare, în urma anexării Crimeei. Privaţi de dreptul de vot, parlamentarii ruşi refuză de atunci să mai ia parte la lucrări.

Ea confirmă, aşa cum susţine Moscova, că numai Comitetul Miniştrilor, organul executiv al organizaţiei cu sediul la Strasbourg, poate decide să suspende drepturile unui stat membru, potrivit Statutului din 1949

În schimb, Comitetul Miniştrilor aminteşte că, în conformitate cu articolul 38 al Statutului, ”una dintre obligaţiile fundamentale ale statelor membre este să-şi achite contribuţia obligatorie la bugetul ordinar”.

Rusia a fost, astfel, invitată să-şi reia plăţile pe care şi le-a întrerupt în 2017, în semn de protest, cu riscul de a-i fi suspendate anumite drepturi de către Comitetul Miniştrilor după doi ani de neplată, adică în iulie.

„O etapă“

O invitaţie mai directă i-a fost adresată Rusiei să-şi trimită parlamentarii la Strasbourg începând din sesiunea din iunie, având în vedere că alegerea unui nou secretar general figurează pe ordinea de zi a acesteia.

”Ceea ce s-a petrecut azi (vineri) este o etapă către o soluţie finală”, a declarat Daniel Holtgen, un purtător de cuvânt al CoE.

”Adunarea Parlamentară urmează să ţină cont de deciziile miniştrilor şi să hotărască dacă îşi schimbă regulile interne pentru ca Rusia să participe la aceste alegeri, în iunie”, a subliniat el.

Fostul premier social-democrat Thorbjorn Jagland, aflat în post de două mandate, nu mai candidează, iar Comitetul Miniştrilor le-a transmis parlamentarilor candidaturile conservatoarei croate Marija Pejcinovic Buric şi iberalului belgian Didier Reynders, amândoi miniştri de Externe în ţările lor.

Cu scopul de a convinge Adunarea Parlamentară să suprime sau să pună în paranteze articolul regulamentului său care-i permite să sancţioneze o delegaţie din ”motive substaţiale”, adică politice, Comitetul Miniştrilor a dat undă verde unui mecanism de substituire deja aprobat de Adunare.

Acesta prevede ”un răspuns coordonat” între cele trei organisme ”atunci când un stat membru îşi încalcă obligaţiile statutare sau nu respectă normele, valorile şi principiile findamentale apărate de Consiliul Europei”.

Un mecansim ar fi angajat atunci împoriva statului vizat şi ar putea conduce mai uşor la sancţiuni, însă Comitetul Miniştrilor ia decizia finală, aşa cum doreşte Moscova.